LiteraBlog Bedros Horasangian despre „100 de greșeli care au schimbat istoria”: „Parcurgem 2 000 de ani de istorie, poposind ba în epoca romană, ba prin Asia și Africa, ba în Europa modernă a ultimelor 300 de ani”

Bedros Horasangian despre „100 de greșeli care au schimbat istoria”: „Parcurgem 2 000 de ani de istorie, poposind ba în epoca romană, ba prin Asia și Africa, ba în Europa modernă a ultimelor 300 de ani”

Covid, ne-Covid, statistici și grafice, cu vaccinări și testări, cu decedați sau scăpați basma curată – oare de ce se spunea așa? acum expresia a dispărut (spre deosebire de „poftim“, „mulțumesc“ sau „bună ziua!“, la care cei din jur se uită nedumeriți, „oare ce vrea și boșorogul ăsta“? Nu vi s-a întâmplat. Mie da…) –, lumea merge înainte. Simplu ca bonjour sau ca o nouă apariție editorială. Apar mereu noi cărți. Ce poate fi mai incitant pentru încă o nouă zi? De trăit. De citit. De băut cafele, eventual.

Bedros Horasangian despre „Cum să evităm un dezastru climatic” de Bill Gates: „O carte foarte tare pentru toată lumea”

Avem o carte-bilanț – evident, va putea fi completată pe viitor, pentru că prostii se vor maiface – care ne atrage atenția – și interesul, de ce nu?, altfel peisajul autumnal plin de frunze uscate ar putea fi o alternativă la lectura propusă – asupra unor momente din istoria lumii. Care au marcat mersul ei, au schimbat în bine – sau rău pentru alții – cursul/mersul evenimentelor. Bill Fawcett, profesor și autor american, semnează o carte cu un titlu lunguț – specific lumii editoriale anglo-saxone – 100 de greșeli care au schimbat istoria. Erori și gafe care au prăbușit imperii, au distrus economii și au transformat lumea (Editura Litera, 2021, traducerea din limba engleză de Aloma Ciomâzgă-Mărgărit). Cartea e dedicată „milioanelor de bărbați, femei, soldați, marinari, aviatori și chiar animale care au plătit un preț atât de mare pentru greșelile altora comise la începuturile istoriei documentate. Și poate le suntem datori cu scuze și celor ce vor fi, pentru greșelile pe care le facem acum și pentru care cândva tot ei vor trebui să plătească“. Nu sună rău.

Greșeala care a creat Occidentul

Sunt puse laolaltă, într-un uriaș„vălmășag milionar“ (G. Bacovia) al istoriei, întâmplări care au marcat, uneori decisiv, tot ce a urmat. În cronologia numerotată a autorului, prima eroare – „greșeala care a creat Occidentul“ (499 î.H.) – pe acest sui-generis răboj este povestită sub genericul „Ambiția“. Și acest incipit al celor o sută de greșeli se produce acum 2 500 de ani, în Milet, pe coasta ionică a Mării Egee, acolo unde grecii au făcut de toate – bune și rele – până ce turcii lui Kemal Atatürk i-au strămutat în Grecia continentală și s-a schimbat iar roata istoriei. Dar în orașul-stat Milet din acea perioadă era mare și tare despotul Aristagoras, grec-grec, dar supus al Persiei, căreia îi datora ascultare și taxe. Un fel de Nicușor Dan din zilele noastre, care cere bani de la guvern ca să pună pe roate niscaiva proiecte edilitare bucureștene. Bref, ce a făcut acest Aristagoras? S-a vârât în niște combinații militare prin care să anexe insula Naxos, vecină cu Miletul lui. Neavând nave/corăbii/ambarcațiuni suficiente pentru a-și duce oștenii în Naxos, a apelat la bogătanii din Lydia.

Bedros Horasangian: „Totul despre Lenuța lui Briceag și Nea Nicu Ceașcă”

Doar că satrapul Lydiei, Artaphertes, era fratele lui Darius I, mai-marele Persiei (cine n-a auzit de el?). Și s-a legat singur la cap Aristagoras: nu doar că n-a reușit să cucerească Naxosul, a pierdut și Miletul, pentru că, punându-i pe greci să se răscoale contra perșilor, și-a luat-o urât pe coajă apoi. Nu doar el, ci și urmașii grecilor, pentru că războaiele greco-persane au dus nu numai la Bătălia de la Maraton – unde se duc astăzi turiștii români să facă poze și să bea o bere rece la umbră –, ci și la cucerirea Persiei de către Alexandru cel Mare. Cum se zice, unde dai și unde crapă! Ambiția unui politician local de la marginea imperiului a dus la intrarea grecilor pe ușa din față a istoriei. Oricât strâmbă din nas funcționarii UE de la Bruxelles, Europa are nevoie în continuare de moștenirea – uriașă – lăsată de greci.

2 000 de ani de boacăne

Și așa parcurgem 2 000 de ani de istorie, poposind ba în epoca romană, ba prin Asia și Africa, ba în Europa modernă a ultimelor 300 de ani, când multe necazuri au apărut din fel de fel de decizii proaste. Pe toate le găsim expuse fir-a-păr. Că e vorba de cruciade, că e vorba de războaiele napoleoniene sau de ultimele și sinistrele două războaie mondiale din secolul XX. Nume de regi și șefi de stat, lideri militari și politicieni sunt convocați parcă prin timp și spațiu să reconstruiască un întreg univers. Plecând, evident, de la niște erori/greșeli/boacăne, când și unde nu te aștepți. Că este vorba de atacul japonez de la Pearl Harbour, că este vorba de dezastrul german – unde au murit și destui ostași români – de la Stalingrad, că este vorba de ce s-a întâmplat în Vietnam, unde mașina uriașă de război și ultratehnologia americană au dat chix. Sau alt eșec, cum a fost cu debarcarea eșuată din Golful Porcilor, în Cuba, pe vremea lui Fidel Castro. Eram puștan pe vremea ceea, dar urmăream atent astfel de întâmplări care se petreceau prin lume.

Bedros Horasangian: „Viața, banii, drogurile și moartea din jurul lui Pablo Escobar”

Ultima poveste din carte, cimilitura istorico-politică cu numărul 100, pleacă tot de la o gâlceavă. De data asta financiară, și nu militară. Titlul secvenței care închide volumul fără cuprins – ciudat, dar asta te obligă să nu citești pe sărite, ci să parcurgi toată cartea, neștiind de la început ce capitol te-ar putea interesa în mod vădit – este și moral-educativ: „Cei  care nu studiază istoria sunt condamnați să repete greșelile trecutului“.

Bedros Horasangian despre volumul „Epoca iluziilor. Cum și-a irosit America victoria în Războiul Rece”

O pățanie din 2008, când căderea de la Bursa din New York și implozia sistemului bancar mondial au avut consecințe teribile în întreaga lume. Inclusiv în România lui Traian Băsescu, care a tăiat, cu concursul prim-ministrului Emil Boc, care n-a zis nici pâs, și pensii, și salarii pe capete. Poate s-a uitat, românii au bunul obicei să mai și uite. Dar ce s-a întâmplat în 2008 a fost consecința abrogării în 1999 a unei legi federale din 1933, Legea Glass–Steagall – abrogare susținută de Casa Albă; stiloul cu care Bill Clinton a semnat-o va ajunge pe biroul miliardarului Sanford Weill, trai pe vătrai niscaiva ani, până să se aleagă praful –, lege care proteja clienții de abuzurile instituțiilor financiare și băncilor mari. Prăbușirea Bursei din New York, crahul lui Lehman Brothers și zecile de miliarde duse în profituri pe termen scurt. Așa s-a ajuns la dezastru, așa au pierdut bani cu ghiotura mici deponenți și au fost salvate – tot din bani publici – marile bănci. Nu doar în SUA, ci în toată lumea. Un fel de pandemie financiară. Mijloacele de protecție au revenit prea târziu. Viața și-a urmat cursul. A fost drept? Evident, nu! Cine poate oase roade, cine nu… cum ar veni.

Povești fabuloase din toată lumea

Un citat din George Santayana încheie cartea ca un memento mori necesar. „Istoria este un pachet de minciuni despre evenimente care nu s-au întâmplat niciodată, povestite de oameni care nu au fost de față la ele.“ Oricum ar fi și oricare ar fi realitatea, poveștile rămân fabuloase. La Milet, unde începe această carte, și la New York, unde se încheie, am ajuns și eu. Acum stau și urmăresc culorile schimbăcioase ale frunzelor, în timp ce frunzăresc cărți și le recomand și altora. Lectură plăcută!

Bedros Horasangian: „Homo Sapiens” sau ce trebuie să facem ca să nu ne suim pe pereți

DESPRE BEDROS HORASANGIAN

Bedros Horasangian este fiul lui Ovanes Horasangian, inginer, și al Nadiei Horasangian. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1965), urmează Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965-1970). Începe să lucreze ca inginer, dar renunță pentru a se dedica scrisului. Colaborează la revistele România literarăTribunaViața româneascăObservator cultural. A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997-2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002-2004). Debutul literar în 1984 cu două volume de povestiri: Curcubeul de la miezul nopții și Închiderea ediției.

Despre 100 de greșeli care au schimbat istoria. Erori și gafe care au prăbușit imperii, au distrus economii și au transformat lumea

De la Linia Maginot, la Criza rachetelor cubaneze, istoria este plină de mișcări proaste și de idei mai puțin geniale care s-au transformat în dezastre cu consecințe nelimitate. Acest volum analizează o sută de astfel de puncte de cotitură.

În aceste vremuri în care fiecare fornăială sau bâlbâială este înregistrată și retransmisă de sute de ori, este ușor să observi că nimeni nu e perfect, și ni se reamintește în permanență că a greși e omenește. Oamenii fac greșeli – unii dintre ei catastrofale – iar marii lideri ai istoriei reușeau să greșească exact la fel de mult cât o fac mult‑supravegheații politicieni din prezent. Unele dintre aceste greșeli au schimbat cursul istoriei întregii lumi sau cel puțin al unui continent.

Poate o exista vreun mesaj filosofic ascuns printre recapitulările acestor poticniri și pași greșiți în marșul istoriei. Ești liber să‑l cauți. În marea lor majoritate însă, fie în război, fie în dormitor, aceste greșeli sunt interesante, iar ăsta este scopul acestei cărți. Poate fi chiar reconfortant faptul că, în ciuda atâtor gafe ale trecutului, am supraviețuit și chiar am progresat. Imaginea traseului ocolit pe care l‑a urmat lumea pentru a ajunge aici ne oferă și o perspectivă asupra prezentului ilogic, adesea ambiguu, dar întotdeauna fascinant.

Despre BILL FAWCETT 

Despre Bill Fawcett a fost profesor, director de corporație și decan de colegiu și este autorul sau coautorul a mai mult de 12 cărți, incluzând 100 de greșeli care au schimbat istoria, 100 More Mistakes that Changed History și 101 Stumbles in the March of History. Deține compania Bill Fawcett & Associates și este unul dintre fondatorii Mayfair Games, o companie care produce jocuri.

Te-ar mai putea interesa și:

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFITĂ DE OFERTELE SPECIALE ȘI AFLĂ PRIMUL CARE SUNT NOUTĂȚILE

Vrei să fii la curent cu veștile literare? Îți vom putea trimite, cu acordul tău, emailuri cu noutățile editoriale, promoții, concursuri, evenimente, târguri de carte online și detalii despre oferta educațională. Te poți dezabona oricând printr-un simplu click. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Politici de confidențialitate.