Bedros Horasangian despre ,, Ferestre de oportunitate” de David Sainsbury
Nu-mi dau seama câtă trecere mai au studiile de economie politică și politologie, sociologie, psihologie și cele de antropologie în rândul cititorilor de azi. Nu sunt la curent cu statisticile și datele de ultimă oră din spațiul editorial. În același timp am și senzația că literatura pierde teren în fața a ceea ce numim nonfiction. Adică suntem atrași mai abitir de viețile lui Hitler și Stalin decât de ce s-a întâmplat cu Ana Karenina – s-a aruncat în fața unui tren – sau Madame Bovary – s-a sinucis cu arsenic, teme altminteri tragice, așa cum suntem bombardați zi de zi în lumea reală în care trăim. Poate adevărul, ca de multe ori, ar putea fi la mijloc. Ce se întâmplă pe rețelele de socializare – tik-tok, tica-taka, mai mult iok decât joc etc. – mă lasă nedumerit, rece în niciun caz. Aveam la Liceul Spiru Haret din București, prin anii ’50, în plin stalinism, un prof de matematică, extrem de simpatic și zâmbăcios, pe cât era de sever, un anume Nicolae Manolescu – nicio legătură cu distinsul literat care ar fi împlinit în aceste zile 85 de ani, dacă Cel de Sus nu decidea altfel, care ne livra neted o propoziție valabilă și azi : „Nu e rușine să nu știi, e rușinos să nu vrei să știi! “ Ce să mai comentăm, aprobăm dând din cap, pe tăcute.
„Ferestre de oportunitate. Cum se îmbogățesc națiunile“ (Editura Litera, 2024, traducere din limba engleză de Gabriel Tudor) este un studiu/cercetare atentă a lumii de azi. Plecând de la o realitate care dă buzna peste noi, cercetarea e analizată cu fine instrumente de pătrundere a unor fenomene politico-economice, dar și exprimate pe înțelesul tuturor, adică al cititorilor de cărți, și nu neapărat al frecventatorilor de platforme din mult vizitata azi social media. Ca să fie clar de la început pe ce picior dansăm, iată ce spun despre acest op trei nume cu statut de personalități ale lumii intelectuale contemporane.
Deci. Gordon Brown – fost prim-ministru al UK între 2007-2010 – zice neted: „O lectură necesară pentru orice politician, om de afaceri sau economist preocupat de dezvoltare și de prosperitate incluzivă.“
David Teence, profesor la Universitatea Berkeley din California: „Ferestre de oportunitate este o analiză pragmatică a provocărilor economice venite din Asia, cu implicații imense pentru modul în care țări și firme concurează între ele.“
John Kay – fondator al Institute for Fiscal Studies, fost profesor la London Business School: „Combinând înțelepciunea practică și analiza economică, David Sainsbury oferă o perspectivă proaspătă în privința a două probleme: una este oprirea productivității – care îi intrigă pe economiști de un deceniu –, iar cealaltă este sursa creșterii economice, subiect care i-a divizat de peste un secol.“
Și acum să pătrundem pâș-pâș, tiptil și cu creion în mână într-o carte care ne lămurește de ce, ce și cum stăm cu noua și viitoarea ordine mondială.
Un bogătan din Marea Britanie, de extracție nobiliară, cu patalamale genealogice în ordine, pe numele lui David John Sainsbury, baron Sainsbury de Turville, fondator al unui faimos lanț de supermarketuri cu același nume, bazat și pe experiența sa de om de afaceri, propune o nouă teorie a creșterii și dezvoltării, cu un rol pentru guvern în „alegerea câștigătorilor“ în locul firmelor individuale. Argumentarea e strânsă și bazată pe numeroase date statistice, plus tabele, grafice etc. lămuritoare pentru cei care au răbdare să citească și formulări mai tehnice, seci, cumva în răspăr cu eseistica noastră multilateral simpatic și superficial dezvoltată. Nu vreau să polemizez cu nimeni, aș vrea doar să acordăm timpul și atenția necesare unor cărți care chiar propun soluții practice și viabile pentru lumea de azi.
Situația actuală impune așa-numitele umbrella problems. Adică o grevă a minerilor de la exploatările de cupru din Chile duce la greve în industria auto americană, cu reverberații la bursele din Londra și Tokyo. Devenise evident, constată un economist practicant al marilor afaceri, că teoriile creșterii economice bazate pe capacitate dinamică sunt însoțite de contraste și decalaje dintre diferitele regiuni ale lumii. Unele țări se dezvoltă în forță, mai ales cele din Asia, China, Singapore, Taiwan, Hong Kong, altele au economii fluctuante. Dincolo de rezervele naturale, dincoace de piața muncii, la rândul ei pregătită să se adapteze noilor cerințe, este limpede că e nevoie de educație și formare profesională. Devine imperios necesar să se implementeze sisteme naționale de inovare. Poate nu întâmplător s-a impus și în România acel proiect lăsat de izbeliște, „România educată“.
Ultimul capitol al acestui studiu care ne explică băbește ce și cum să ne strecurăm printre deficite și crize nu doar economice este dedicat rolului guvernelor în creația bogăției. Capitalism, necapitalism, bazat pe acea p plusvaloare admisă de Marx în Capitalul său, politicile pe care le jonglează o guvernare rămân decisive: cursa pentru succes și ferestrele de oportunitate – adică să profităm din plin de anumite ocazii, unele conjuncturale, altele de scurtă durată. Exemplele bine detaliate vin tot din Asia. Nu doar China e protagonistă, ci toată Asia de Sud-Est. Putem învăța și noi din exemplele altora, așa cum suntem obligați să ne adaptăm noilor cerințe ale acerbei concurențe internaționale. Și conchide sfătos Cancelarul Universității Cambridge (n. 1940) în cartea sa dedicată emoționant „Soției mele Sussie, care m-a sprijinit și m-a încurajat neîntrerupt în lunga călătorie intelectuală care a dus la scrierea acestei cărți“, încă o dovadă că în spatele oricărui bărbat puternic se află o la fel de puternică cel puțin femeie: „Teoria creșterii economice expusă în volumul de față nu oferă răspunsuri simple pentru țările occidentale dezvoltate, dar arată că, dacă suntem pregătiți să învățăm noi competențe, să accelerăm rata de inovare și să realizăm noi produse și servicii cu valoare adăugată mare pentru piețe mondiale, avem șansa de a continua să ne creștem nivelul de trai.“
Să presupunem că și România va intra în rândul țărilor care recuperează decalajul ce ne desparte de grupul celor ce o duc mai bine decât noi. Mai simplu spus – o carte de abordat cu atenție mai ales de către consilierii și experții noilor miniștri ce vor popula cât de curând birourile de la Palatul Victoria. M-aș bucura mult.