LiteraBlog Bedros Horasangian, despre „Voluntarul” de Jack Fairweather: „O carte admirabilă despre eroism și abnegație, despre tragismul și absurdul vieții deopotrivă”

Bedros Horasangian, despre „Voluntarul” de Jack Fairweather: „O carte admirabilă despre eroism și abnegație, despre tragismul și absurdul vieții deopotrivă”

O carte pe cât de stranie, pe atât de tulburătoare, ne pică pe neașteptate și pe nepusă masă – se mai folosește expresia, când mâncăm pe unde apucăm ce și de unde apucăm? –, ne este pusă la îndemână pentru o lectură incitantă. Mai ales pentru zilele cenușii de stat acasă și bombănit. De bucurat sau de citit ne facem cu greu timp, dar de exprimat nemulțumiri și observații critice mereu avem o stare bună. O carte „extrem de captivantă“, cum o numește distinsul și popularul  istoric britanic Simon Sebagh Montefiore, care-și pune prestigiul la bătaie, precum o ștampilă pe pașaport, pe coperta unui volum ce urmează să-l parcurgem. Cu un autor la fel de aventuros, schimbând epocile și protagoniștii ca și eroul principal ce ne lasă cu gura căscată văzând prin câte poate trece și duce în spinare un om într-o viață suficientă pentru mai mulți oameni.

O carte despre Polonia și polonezi, despre istoria lor contorsionată, despre irepresibila lor dorință de a fi o națiune liberă. Mereu au avut de înfruntat puterile vecine, Germania și Rusia. Mereu au căutat să nu cedeze. Și n-au cedat, nici când au atacat cu cavaleria panzerele germane, într-un sfidător curaj de a înfrunta o moarte eroică. Capul plecat nu-l taie sabia. Corect. Fă-te frate și cu dracu’ până treci puntea. S-a dovedit. Să te vezi cu desagii în căruță și mai vedem. S-a văzut. Polonezii, orgolioși și mândri până la limita autodistrugerii, au stat prost la capitolul descurcăreală, dar au ieșit mereu cu fruntea sus în fața oricărui compromis. A fost bine? A fost rău? Nu dăm răspunsuri. Istoria consemnează fapte. Întâmplări. Evenimente. Oameni.

O carte admirabilă despre eroism și abnegație, despre tragismul și absurdul vieții deopotrivă.

O carte situată la limita de a deveni incredibilă despre un act de bravură. O carte admirabilă despre eroism și abnegație, despre tragismul și absurdul vieții deopotrivă. O carte despre cum se poate pune  pielea/viața la bătaie, și nu simplă trăncăneală despre libertate, virtuțile și libertățile omului cum auzim noi azi pe toate cărările, drumurile și canalele media. O carte non-fiction despre o lume ce pare scoasă din marile ficțiuni ale istoriei. O carte greu de suportat, despre aventura eroică a unui ofițer polonez din rezistența anticomunistă, care se expune unor riscuri incredibile pentru ca aliații occidentali ai Poloniei să afle despre ce se întâmplă cu semenii săi aflați la ananghie. Dacă putem spune așa despre toate ororile care s-au consumat într-unul dintre cele mai negre locuri din istoria omenirii. O carte despre Auschwitz și Holocaust, dar și despre eroismul cu care au luptat bravissim polonezii să înfrunte Molohul fascist, ca și pe cel comunist. 

O carte a unui jurnalist american, Jack Fairweather (n. 1978) cu simandicoase studii la Universitatea Oxford. Ajunge corespondent de război alături de trupele britanice în 2003 și apoi șef al biroului de la Bagdad  al prestigiosului Daily Telegraph. La Bagdad o cunoaște pe viitoarea sa soție, Christine Asquith – nume prestigios în lumea aristocratică britanică; o Lady Asquith era și soția unuia dintre frații Bibescu, văr cu Martha, care repauzează pe malul lacului Mogoșoaia, ar merita o vizită la Palatul Brâncovenesc în aceste luni când ne stricăm vederea cu număratul infectărilor și deceselor, urmărind insipide transmisii de televiziune etc. –, ca apoi să scrie pentru Washington Post despre evoluția războiului din Afganistan. Reportajele sale obțin un prestigios premiu Costa Award.

De ce am lungit aceste detalii biografice ale autorului? Pentru că putem pricepe mai bine ce l-a mânat să scrie despre ofițerul polonez Witold Pilecki. Cine? Eroul cărții despre care tot amân să exprim câteva opinii de lectură. Carte care se numește în varianta originală The Volunteer: One Man, an Underground Army, and the Secret Mission to Destroy Auschwitz (2019), apărută iute la noi cu un titlul mai simplu – Voluntarul. Povestea adevărată a eroului din rezistență care s-a infiltrat la Auschwitz (Editura Litera, 2020, traducere din limba engleză de Monica Pîrvulescu). Am putea să croșetăm în jurul celor două formulări ale titlului. Ce spune cel din limba engleză, dar cel din limba română? De ce aceste diferențe? Din rațiuni editoriale, comerciale sau ce anume? Orice detaliu poate naște ipoteze de lucru. Cuvântul „lagăr“este cel deja încetățenit pentru oribile locuri consemnate de memoria istoriei. Precum Auschwitz. Și atunci de ce apare pe coperta IV termenul „centru de detenție“?O formulare evazivă, o definiție mai soft pentru„lagăr“?Sau o simplă interpretare legată de varietatea lingvistică atunci când vorbim de traduceri? Să nu spunem eroare, termenul consacrat fiind „lagăr“. Cum a fost și a rămas numele de Auschwitz (Oswiecem, în limba poloneză, căci șase dintre cele mai mari lagăre de exterminare în masă au fost ridicate de oficialitățile naziste pe pământul țării care i-a dat omenirii pe Chopin și Ioan Paul II, cel mai de ispravă papă din istoria omenirii, după umila noastră opinie).

Închidem aici această lungă – și, de ce nu, inutilă – paranteză și ne ocupăm de cartea lui Jack Faiweather. „Voluntarul“este un ofițer în rezervă, cu stare materială bună, provenit din mica nobilime de țară, care după niște ani petrecuți în familie – soție, doi copii, proprietăți diverse –, se vede proiectat pe scena istoriei mari. Al Doilea Război Mondial se declanșează la 1 septembrie 1939, când Germania atacă Polonia. Apoi sovieticii atacă și ei din Est, astfel că Polonia, lăsată de izbeliște de Aliați – Franța și Marea Britanie, nici ei nestând pe roze –, este obligată să capituleze. După dure confruntări cu eroica – dar mica și prost echipata – armată polonă, cu Pilecki printre ei, după grele lupte și violente bombardamente, Varșovia e în mare parte distrusă, 14 000 de morți, și Polonia devine o țară ocupată. Witold Pilecki, patria mai presus de familie, ofițer și ostaș rămas fără armată, se agită și încearcă să pună pe picioare o mișcare de rezistență. În condițiile în care mii, zeci de mii de opozanți, intelectuali, artiști, ofițeri, preoți, nu în ultimul rând evrei sunt arestați și duși în cele șase lagăre de concentrare construite de nemți la iuțeală pe teritoriul Poloniei.

Ce mai reiese din volum? Antisemitismul subteran al polonezilor, la rândul lor victime ale nazismului și comunismului.

Evreii, considerați suboameni – untermench – vor fiexterminați în masă. Șase milioane, vor stabili judecătorii tribunalului de la Nürnberg. Apar printre eroii cărții de față. Dar la începutul războiului nu se știe bine ce se întâmplă acolo. Sunt zvonuri că oamenii sunt omorâți în masă la Oswiecem/Auschwitz, unde la intrare scrie acel cinic „Munca te face liber“, Arbeit macht frei.  Cei din conducerea noii Armate Secrete Poloneze (Tajna Armia Polska) îi propun lui Witold Pilecki să se lase arestat, să ajungă în lagăr și să transmită informații despre ce se întâmplă acolo. Dar să și încerce să realizeze o mișcare de rezistență în interiorul lagărului. Rapoartele secrete ale lui Pilecki sunt baza documentară în jurul cărora se întrețese această carte – reconstituirea unor evenimente dramatice, viața și sfârșitul tragic al unui om mânat de cele mai nobile aspirații patriotice. El scapă de la Auschwitz, dar nu scapă de represiunea organelor de anchetă comuniste care-i înscenează un proces de tip stalinist – cu mărturii obținute prin tortură, acuzații neprobate și mărturii false, în urma căruia este condamnat la moarte și executat prin împușcare în 25 mai 1947. În urma unui proces înscenat, moare un erou necunoscut. Abia peste decenii ies la iveală mărturii pe baza cărora, coroborând multe alte surse, Jack Fairweather reface povestea/viața ofițerului polonez.

Ce mai reiese din volum? Antisemitismul subteran al polonezilor, la rândul lor victime ale nazismului și comunismului. Reacția ezitantă – ca să nu spunem nereacția, lipsa de reacție – a marilor puteri când a fost vorba de a face ceva ca să oprească activitatea criminală din lagărele de concentrare. Rapoartele lui Pilecki, oricât de târziu au ajuns la britanici sau americani, nu au produs consecințe practice. Sunt pomenite multe alte evenimente – Bătălia pentru Varșovia, în care sovieticii stau și privesc fără să intervină cum luptătorii din rezistența poloneză (dar și întreaga populație) sunt lichidați de ultimele zvâcniri de forță ale Wermacht-ului (armata germană) –, abia acum iese la iveală că Blitzkrieg-ul (războiul-fulger) s-a bazat pe administrarea în masă a Pervitinului, un puternic drog, aflat la temelia rezistenței și eroismului etc. (totul iese la iveală în timpul care mereu are răbdare cu toată lumea).

Pilecki va lupta până la înfrângerea finală a Germaniei hitleriste. O bună carte de istorie, scrisă alert și palpitant, în care viața unui om face cât a unui popor întreg. „Voluntarul“Witold Pilecki va fi reconsiderat după decenii și-și va ocupa locul în galeria de oameni de ispravă a Poloniei. Nu doar de citit, dar și de meditat.

Și noi o ținem cu Diana Șoșoacă.

Despre Bedros Horasangian

Bedros Horasangian este fiul lui Ovanes Horasangian, inginer, și al Nadiei Horasangian. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1965), urmează Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965-1970). Începe să lucreze ca inginer, dar renunță pentru a se dedica scrisului. Colaborează la revistele România literarăTribunaViața româneascăObservator cultural. A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997-2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002-2004). Debutul literar în 1984 cu două volume de povestiri: Curcubeul de la miezul nopții și Închiderea ediției.

 Despre VOLUNTARUL de Jack Fairweather

În vara anului 1940, un agent polonez sub acoperire pe nume Witold Pilecki a acceptat misiunea de a dezvălui soarta a mii de persoane deținute într-un nou lagăr de concentrare de la granița Reichului. Sarcina sa era să facă un raport asupra crimelor naziste, să strângă o armată secretă și să pună la cale o revoltă. Numele centrului de detenție: Auschwitz.

Pe parcursul următorilor doi ani și jumătate, Pilecki a format un grup conspirativ la Auschwitz care a sabotat facilitățile lagărului, a asasinat ofițeri naziști și a adunat dovezi ale abuzurilor îngrozitoare și ale crimelor în masă comise acolo. Dar, pe măsură ce i se dezvăluiau planurile îngrozitoare ale naziștilor de a extermina evreii din Europa, Pilecki și-a dat seama că trebuia să riște viața oamenilor săi, a sa și a familiei sale pentru a avertiza Vestul înainte ca totul să fie în zadar. Iar pentru a face asta trebuia să încerce imposibilul – să evadeze de la Auschwitz.

Aceasta este prima descriere detaliată a uimitoarei sale călătorii, folosind informații din sursele exclusive ale familiei, dar și relatări nepublicate ale luptătorilor din lagăr, pentru a arăta cum Pilecki a oferit Aliaților informații indispensabile pentru a putea distruge lagărul și a salva sute de mii de vieți omenești.

Rezultatul este o poveste palpitantă despre rezistență și eroism împotriva celor mai teribile circumstanțe și despre încercarea unui om de a schimba cursul istoriei.

Ce spun criticii despre Voluntarul, roman apărut la Editura Litera

„Pilecki este probaiul unul dintre eroii mai puțin cunoscuți ai celui de al Doilea Război Mondial… această carte plină de informații va deveni foarte probabil versiunea definitivă a vieții sale extraordinare.“ (Economist)

„Foarte bine documentată, bine scrisă și de-a dreptul memorabilă, cartea lui Jack Fairweather ne amintește de capacitatea de a fi nobil a sufletului uman în vremuri de pericol inimaginabil.“ (Andrew Roberts, autor al bestsellerului Furtuna războiului)

„Puține cărți te fascinează, incită și urmăresc precum Voluntarul. Este o poveste care merita de multă vreme o relatare robustă, fidelă, iar Fairweather exact asta a făcut.“ (Wall Street Journal)

„O poveste extraordinară.“ (The Times)

„Combină verva unui thriller cu dovezile detaliate ale adevărului sobru și adesea hidos.“ (The Telegraph)

„O relatare fascinantă… un monument pe măsură pentru unul dintre cei mai mari eroi de război ai Poloniei și un act de acuzare rușinos al eșecului Aliaților Occidentali de a acționa.“ (Sunday Times)

Despre Jack Fairwather

Jack Fairweather a fost reporter de război pentru Washington Post și Daily Telegraph, fiind șeful biroului din Bagdad al acestei din urmă publicații. Este autorul cărților A War of Choice și The Good War.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFITĂ DE OFERTELE SPECIALE ȘI AFLĂ PRIMUL CARE SUNT NOUTĂȚILE

Vrei să fii la curent cu veștile literare? Îți vom putea trimite, cu acordul tău, emailuri cu noutățile editoriale, promoții, concursuri, evenimente, târguri de carte online și detalii despre oferta educațională. Te poți dezabona oricând printr-un simplu click. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Politici de confidențialitate.