LiteraBlog Bedros Horasangian despre ,,Rubicon. Triumful și tragedia Republicii Romane”

Bedros Horasangian despre ,,Rubicon. Triumful și tragedia Republicii Romane”

Realizez brusc că, tot citind și căscând gura pe la anumite emisiuni de televiziune – nu rele, ba din contra!–, fără să-mi dau seama, m-am lăsat copleșit de istoria modernă. Subiecte precum cele două Războaie Mondiale, Holocaustul, Gulagul, fascinația unor personalități – malefice, rele, ce mai tura-vura? – precum Lenin, Stalin, Hitler, Mao și, în ultimii ani, Putin (lista e mult mai cuprinzătoare) au reținut interesul unui om matur, în dauna altor secvențe, cel puțin la fel de importante, dintr-un trecut istoric, care pe zi ce trece devine mai îndepărtat. Ce să te mai intereseze succesiunea de faraoni din Egiptul antic când ai ajuns să știi mai toți generalii lui Hitler și mareșalii lui Stalin, care mai de care cu pieptul plin de decorații. Căderea Constantinopolului de la 1453 este un moment paradigmatic în configurația ulterioară a Europei, pe care noua politică a statului turc de azi o schimbă în Cucerirea Istanbulului!, ceea ce e o mistificare, pentru că vechea urbe imperială a lui Constantin și-a păstrat oficial denumirea până în 1923, când Imperiul Otoman, prăbușit, devine Republica Turcă sub sceptrul generalului Mustafa Kemal. Revoluția Franceză de la 1879 și domnia lui Napoleon sunt alte momente de impact asupra istoriei moderne. Să nu mai lungim aceste paranteze și să poposim în timp, unde, cu surprindere, deslușim că istoria antică, greco-romană, pe zi ce trece e tot mai nebăgată în seamă și nu mai știm nimic despre ea. Sau pe aproape.

Copil fiind, citeam de zor Zeii Olimpului, ca adolescent, treceam la Tigrii din Himalaya (știu și azi optmiarii – adică piscuri de peste opt mii de metri –, în cap cuEverestul, cucerit de un șerpaș nepalez, Norma Tensing, și un alpinist neozeelandez, Sir Edmund Hillary). Abia anul trecut am aflat că niciunul dintre ei nu a vrut să mărturisească cine a pus primul piciorul pe mult râvnitul vârf (vă las pe dumneavoastră să judecați de ce!!) și-mi aduc aminte, cu acest prilej, că la școală am făcut și vreo doi ani de latină, din care, din nefericire, n-a rămas mare lucru. Cioburi, frânturi, fragmente. Cogito ergo sum și alte chestii din acestea. Es em, tun es, an e (eu sunt, tu ești, el, ea este, pe armenește, care și ea este limbă indo-europeană). Și acum, plonjez într-o carte semnată de istoricul britanic Tom Holland.

O figură simpatică – a vizitat și România, a ajuns și la Sarmisegetuza Regia, a reușit să pună mâna și pe tăblițele de la Tărtăria, care l-au impresionat etc. – și care acum ne oferă, după un la fel de incitant volum: „Creștinismul. Istoria unei idei și a modului în care aceasta ne-a modelat lumea“, un alt provocator studiu-poveste: „Rubicon. Triumful și tragedia Republicii Romane“ (Editura Litera, 2024, traducerea din limba engleză de Monica Grădinaru, colecția, excelentă altminteri, Kronica, în care au mai apărut și atotcuprinzătoarea „ROMA. Nașterea unui mare imperiu al antichității“ a lui Anthony Everitt, și monumentala monografie „CEZAR. Viața unui titan“ a lui Adrian Goldsworthy, ambele volume în 2023.

RUBICON? Cine n-a auzit de el! Hm, dar cine știe mai multe despre el?

O biată apă curgătoare de prin Italia de azi – căutând pe net, găsim că e un râu prăpădit cu un debit scăzut, lung de vreo 80 de kilometri, ce curge între Rimini și Cesena, vărsându-se în Marea Adriatică –, în antichitate, despărțea lumea romană de restul lumii. După ea a rămas expresia Să treci Rubiconul și cineva a mai zis și Alea jacta est, adică zarurile sunt aruncate, e un drum fără întoarcere. Ai prin memorie astfel de date. Fără să le mai dăm importanță printre atâtea Breaking News – oare va răspunde cineva pentru moartea lui Alexei Navalnâi, opozantul lui Putin, care era priponit într-o închisoare din Siberia, aflată dincolo de Cercul Polar? – care ne potopesc clipă de clipă. Și totuși, deslușind în detalii tot ce s-a întâmplat în trecut, parcă se explică și ce se petrece azi. Nimic nu e nou, chiar dacă istoria se repetă. Și nu face salturi, cum am vrea noi să credem. Schimbare, schimbare, nu se schimbă nimic.

Deci, „Rubicon. Triumful și tragedia Republicii Romane“ (Res Publica Romana) – este vorba de o bună perioadă între 509 î.Hr., anul când e abolit Regatul Romei și este proclamată Republica, și 44 î.Hr., când Cezar este numit dictator pe viață și apoi ucis într-un faimos complot pe care Tom Holland se apucă să-l repovestească. Istoria Romei începe cu întemeierea ei (în 753 î.Hr) și durează și azi, când premierul român Marcel Ciolacu schimbă bezele cu Papa Francisc și cu premierița italiană, Giorgia Meloni. Pas cu pas, cu paradoxurile acelor epoci, cu puzderia de confruntări dintre cele mai sângeroase, cu similitudinile cu zilele noastre, la care, vrem, nu vrem, se fac numeroase referințe. Se reface, sub ochii noștri, precum un reportaj bine strunit de la BBC, o epocă și protagoniștii ei, nu puțini, care mai de care mai faimoși. Personalități – Cezar, Pompei și Cleopatra, Cicero și Cato – sau popoare întregi – etruscii și cartaginezii, galii și tracii, de greci și egipteni ce să mai spunem etc. – au marcat perioada. Războaie – cu etruscii, invazia celtică, cele punice, campanii militare de tot felul, răscoala/revolta lui Spartacus (73-71 î.Hr.), gladiatorul întruchipat într-o superproducție la Hollywood de Kirk Douglas (s-au dus pe apa sâmbetei cu toții) – și victorii ale unora sau înfrângeri la fel de spectaculoase prind viață sub ochii noștri.

Tom Holland nu este un universitar pedant care să etaleze tot ce știe și să terorizeze elevii cu date și cifre care terorizau memoria noastră la școală – Matei Basarab (1632-1654), Mihai Viteazul (1593-1600), Bătălia de la Stănilești (1711), unde Cantemir e înfrânt, alături de ruși, și vor urma domniile fanariote! –, ci un storyteller abil care ne insuflă interesul pentru antichitatea romană. Și reușește pe deplin, dincolo de anumite picanterii pe care ni le livrează ca și cum nu ar fi nimic ieșit din comun. Când în România de după revoluție se face mare caz că anumite partide au împărțit pungi cu zahăr, ulei și făină, ca propagandă electorală, nu avem cum să nu zâmbim mânzește la faptul că, pe vremea lui Catilina – este vorba de un bărbat, om politic de vază etc. –, se ofereau așa – numitele cupe de propagandă cu mâncare și băutură la alegerile consulare din 62 î.Hr. Adunările cetățenilor se numeau comitia – vezi și comițiile lui Caragiale, senatul –, organ de conducere care avea 300 de membri și care apoi a urcat la 600, poate și de aceea azi se tot vorbește în Parlamentul României de aceleași cifre. Iar despre organizarea armatei, ce să mai spunem! – centurioni, cohorte, legiuni și tactici de luptă care intră în istorie. Una peste alta, aflăm din cartea lui Tom Holland nu doar informații pe care nu le transmit televiziunile, ci și ample explicații extrem de interesante. „Chiar și acum, cu hegemonia americană mai destrămată decât în primii ani ai secolului XXI, drama care a însoțit și măreția, și colapsul Republicii Romane continuă să proiecteze o umbră bizară.“, ne pune pe gânduri autorul, la Londra, în aprilie 2013. Suntem în 2024. Datele au cam rămas aceleași. Trecutul nu se schimbă la fel de iute ca prezentul.

DESPRE TOM HOLLAND

TOM HOLLAND este istoric premiat al lumii antice și autorul a șase volume, printre acestea numărându-se Dynasty și Persian Fire, câștigător al Anglo-Hellenic League’s Runciman Award. Are colaborări constante la Guardian, Times, Wall Street Journal și New York Times. Locuiește la Londra. La Editura Litera, de același autor, a apărut Creștinismul. Istoria unei idei și a modului în care aceasta ne-a modelat lumea.

Citește și: Bedros Horasangian despre „Colaps“ de Jared Dimond

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFITĂ DE OFERTELE SPECIALE ȘI AFLĂ PRIMUL CARE SUNT NOUTĂȚILE

Vrei să fii la curent cu veștile literare? Îți vom putea trimite, cu acordul tău, emailuri cu noutățile editoriale, promoții, concursuri, evenimente, târguri de carte online și detalii despre oferta educațională. Te poți dezabona oricând printr-un simplu click. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Politici de confidențialitate.