Bedros Horasangian despre volumul „Șeful Mossadului”: „Lucrarea este o lungă confesiune a celui care se numește Shabtai Shavit”

Pe fondul de ultimă oră al confruntărilor dintre Israel și Hamasul palestinian, avem la îndemână – și purcedem la o iute lectură – o carte recentissim apărută. Lucrarea este o lungă confesiune a celui care se numește Shabtai Shavit, Șeful Mossadului. Doctrina și misiunile serviciului israelian de informații externe (Editura Litera, 2021, traducere din limba engleză de Monica Pîrvulescu a volumului din 2020 Head of The Mossad: In Pursuit of a Safe and Secure Israel). Shavit chiar a deținut o astfel de importantă funcție. „Am început să învăț araba la grădiniță, când arabii din Balad-a-Sheikh, care a primit ulterior numele de Tel Hanan, veneau în fiecare an în perioada recoltei ca să culeagă măsline din grădina căsuței pe care o aveam în Nesher.

Citește și: Bedros Horasangian: „O minune de album – ARTA. O istorie ilustrată, de la Litera, ca să fie clar!”

Poate de aceea m-am hotărât, în clasa zecea, să mă specializez în studii privind Orientul  Mijlociu, și am făcut parte din prima promoție cu acest profil din Israel. Când am început facultatea, după efectuarea stagiului militar, mi s-a părut firesc să studiez araba și istoria Orientului Mijlociu. De aici și până la Mossad a fost drum scurt. Însă a durat mult mai mult până să ajung director al Mossadului.  După șase șefi ai Mossadului – Reuven Shiloah, Isser Harel, Meir Amit, Avi Zamir, Yitzhak („Haka“) Hofi și Nahum Admoni –, am devenit primul director care nu a făcut parte din generația anului 1948“ (anul înființării Israelului – nota mea, B.H.). (…) „Printre evenimentele care au avut loc pe durata mandatului meu ca șef al Mossadului (1989–1996) s-au numărat prăbușirea Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece, Primul Război din Golf și implicarea în acesta, de către prim-ministrul Yitzhak Rabin, a statului și a Forțelor de Apărare Israeliene, acordul de pace cu Iordania, în care Mossadul a jucat un rol principal, precum și asasinarea prim-ministrului Yitzhak Rabin“.

Personajele principale

Bine-cunoscutul serviciu israelian, Shabtai Shavit (n. 1939) și Israelul sunt personajele principale ale unei cărți care ne relatează istoria unei vieți și a unei prodigioase activități – de 32 de ani, din care șase (1989–1996) ca director în cadrul Mossadului. S-ar zice că despre secretoasele servicii secrete – de oriunde de pe această lume – nu se poate devoala mai nimic referitor la activitatea lor și la vedetele lor invizibile. Cu toate acestea, și despre CIA, și despre MI6 și, iată, și despre Mossad apar studii și analize dintre cele mai bine documentate și extrem de bine alimentate cu informații prea puțin accesibile muritorilor de rând. Cumva straniu că ajung să fie publice, dar adevărat, pentru că deja avem rafturi întregi de bibliotecă cu astfel de spectaculoase lucrări. Istorico-politice. Iar când sunt asezonate cu mărturii directe ale unor actori direct implicați în activitatea lor, rezultatele sunt pe măsură. Pe mai multe planuri. În cazul de față nu avem de a face cu un studiu aplicat despre istoria Orientului Mijlociu. Nici cu o rece analiză de date raportate la o perspectivă politologică asupra relațiilor internaționale din zona de conflicte multiple a Mării Mediterane.

Citește și: Bedros Horasangian: „Acordeonul lui Radu Aldulescu”

Nu avem nici o simplă analiză din interior a unei faimoase instituții, cu tot prestigiul ei. Nici abordarea unei felii din istoria Israelului, cu toate provocările/conflictele/războaiele pe care a trebuit să le înfrunte în deceniile ce au urmat lui 1948. Și suntem departe de a avea vreo introspecție lirică/poetică/literară prin multifațetata lume a Orientului Mijlociu. Găsim din toate cât puțin – sau mai mult, dacă vorbim de subtile analize politico-istorice –, alcătuind un excelent mix de analize politice dintre cele mai avizate, fragmente de memorii și o discretă autobiografie. Care se citește printre rânduri. A  unui evreu născut în Palestina sub mandat britanic, care trăiește și activează într-un Israel ce se clădește, pas cu pas, alături de narator.

Un excelent analist (geo)politic

Câteva impresii de lectură și observații pe marginea cărții. Am remarca mai întâi și în primul rând apetența autorului pentru extinse analize ale evenimentelor din preajma lui. Fără să pună accentul pe acțiunile spectaculoase ale unui serviciu care a fost mereu generatorul unor evenimente cu mare impact mediatic. Iată doar câteva exemple: eliberarea ostaticilor răpiți cu un avion deturnat de pe aeroportul Entebbe din Uganda, distrugerea unui reactor nuclear la Osirak, în Irak, aducerea pe calea aerului, prin spectaculoase operațiuni, a mii de evrei etiopieni sau lichidarea unor teroriști implicați în uciderea unor cetățeni israelieni – lista acestor acțiuni este pe cât de lungă, pe atât de spectaculoasă. Cel mai important merit al cărții mi se pare mie a fi analiza extrem de atentă a situației din Orientul Mijlociu.

Citește și: Bedros Horasangian: „Homo Sapiens” sau ce trebuie să facem ca să nu ne suim pe pereți

Cu toate implicațiile militare, economico-sociale, strategice, nu în ultimul rând legate de rolul și aportul serviciilor în gestionarea unor situații. Așa am aflat de multe întâlniri de taină dintre liderii israelieni și arabi, așa aflăm că la baza multor acorduri stau luni și ani de negocieri în care se fac jocuri cu mai multe variabile și se iau decizii de maximă importanță. În care lideri politici și militari se lasă consiliați de experți de primă mână, cum se întâmplă și în cazul lui Shabtai Shavit. Care a lucrat și în operativul Mossadului, care mereu s-a dovedit în preajma celor ce iau decizii. Și noi nu-i vedem, noi abia acum aflăm cum stau cu adevărat lucrurile. Cu titlu personal, am apreciat câteva impresii ale autorului despre  războaiele purtate de Israel – cel de Șase Zile, cel de Yom Kippur –, când s-a evitat o catastrofă datorată unor erori de interpretare a rapoartelor secrete – cel din Liban, cele din Golf etc., fiecare cu specificul și riscurile lui. Am apreciat și observațiile corecte și simpatice ale lui Shavit despre New York și americani – a studiat un an la Harvard –, extrem de fine și percutante. Ca și o extinsă analiză despre relațiile dintre palestinieni și israelieni. Ghemul încâlcit al situației așa-numiților refugiați. Care, de la câteva sute de mii în 1948, au devenit milioane la data scrierii cărții (2018).

Citește și: O carte pe zi: „Șeful Mossadului” de Shabtai Shavit

Extrem de avizată și bine argumentată această analiză a unei situații care trebuie gestionată cu mult tact și dibăcie diplomatică. Care sunt principalele probleme ale conflictului? Punctează fostul șef al Mossadului, care se dovedește și un excelent analist politic: (1) Ierusalimul, (2) teritoriul, (3) granițele, (4) aranjamentele legate de securitate, (5) refugiații. Și mai ales acel drept la întoarcere, abuziv interpretat și care în continuare ridică multe semne de întrebare. Iranul rămâne în continuare principala amenințare, și în 2021. Chiar dacă Donald Trump nu mai este președinte în SUA – o părere proastă despre el are analistul israelian ajuns și memorialist –, iar Hamasul, organizație teroristă, radicală și fundamentalistă, blochează prin acțiunile sale provocatoare găsirea unei soluții diplomatice a conflictului zonal. Cine este interesat de situația din Orientul Mijlociu nu poate rata această carte. Pentru cei tentați de acțiunile spectaculoase ale Mossad-ului recomandăm o altă carte a doi autori israelieni, MOSSAD. Istoria sângeroasă a spionajului israelian (Editura Litera, 2021), semnată de Michael Bar-Zohar și Nissim Mishal.

Despre Seful Mossadului

Shabtai Shavit, director al Mossad între 1989 și 1996, este unul dintre cei mai influenți lideri care au modelat istoria recentă a statului Israel. În această carte plină de suspans, Shavit combină memoriile cu o analiză sobră care dezvăluie ce s-a întâmplat cu adevărat în cei șapte ani cât a condus ceea ce azi este o organiza­ție unanim recunoscută drept una dintre cele mai puternice și prolifice agenții de informații din lume. Shavit ne oferă detalii des­pre filosofia sa de informații și geostrategică, despre operațiunile pe care le-a condus și anecdote despre familia și colegii săi, dar și despre perioada petrecută în Statele Unite ca student și la CIA.

Citește și: Bedros Horasangian: „Trăind cu zeii” și Neil Mac Gregor

Mandatul lui Shavit a acoperit multe puncte cruciale din istoria Orientului Mijlociu, incluzând căderea Uniunii Sovietice și finalul epocii Războiului Rece, primul Război din Golf și conducerea sta­tului și a Forțelor de Apărare Israeliene de către prim-ministrul Yitzhak Shamir în timpul conflictului, acordul de pace cu Iordania, în care Mossadul a jucat un rol central, și asasinarea premierului Yitzhak Rabin. Shavit oferă o imagine largă asupra importanței deosebite a informațiilor în acest cadru istoric și reflectă asupra rolului pe care informațiile pot și ar trebui să îl joace în viitorul Israelului în contextul terorismului islamic și al viziunii escatologice iraniene.

Șeful Mossadului este un ghid perfect al capacităților și al limi­telor cu care se confruntă profesioniștii din informații, oficialii gu­vernamentali și activiștii în Orientul Mijlociu și în întreg Israelul. Este o carte esențială pentru toți cei interesați de culegerea de informații și de acțiunile sub acoperire.

DESPRE BEDROS HORASANGIAN

Bedros Horasangian este fiul lui Ovanes Horasangian, inginer, și al Nadiei Horasangian. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1965), urmează Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965-1970). Începe să lucreze ca inginer, dar renunță pentru a se dedica scrisului. Colaborează la revistele România literară, Tribuna, Viața românească, Observator cultural. A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997-2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002-2004). Debutul literar în 1984 cu două volume de povestiri: Curcubeul de la miezul nopții și Închiderea ediției.