Citește un fragment în avanpremieră din „Electra”, de Jennifer Saint

Electra, de Jennifer Saint, este noua apariție editorială Litera, colecția Folio. Cartea este disponibilă în librăriile din țară și pe litera.ro

Când Clitemnestra se căsătorește cu Agamemnon, ea alege să ignore zvonurile despre trecutul sângeros al Casei lui Atreu, familia din care se trage soțul ei. Dar înainte de izbucnirea Războiului Troian, când Agamemnon o trădează în cel mai cumplit mod cu putință, Clitemnestra se vede nevoită să înfrunte blestemul abătut de atâta amar de vreme asupra neamului lor.

În Troia, prințesa Casandra este înzestrată cu darul profeției, dar poartă și ea propriul blestem: nimeni nu va crede vreodată în prevestirile ei. Când i se arată ce se va alege de cetatea ei dragă, odată cu sosirea lui Agamemnon în fruntea oștirilor sale, Casandra nu va reuși să împiedice producerea tragediei.

Citește și: Booktube: „Electra“, de Jennifer Saint. Episodul 2

Electra, fiica cea mică a Clitemnestrei și a lui Agamemnon, nu-și dorește nimic altceva decât ca preaiubitul ei tată să se întoarcă teafăr acasă, de la război. Dar va putea ea, oare, să eludeze istoria sângeroasă a familiei sale sau și soarta ei va fi pecetluită de violență?

Jennifer Saint, autoarea bestsellerului Ariadna, propune de această dată o fascinantă reinterpretare a legendei Electrei, una dintre cele mai faimoase antieroine din mitologia greacă.

Citește un fragment în traducere de Irina-Marina Borțoi

„PROLOG. ELECTRA.

Cetatea Micene e cufundată în tăcere, dar eu nu pot să dorm în seara asta. Știu că, în capătul coridorului, fratele meu s‐a dezvelit din pături. În fiecare dimineață când mă duc să‐l trezesc, i le găsesc încolăcite aprig în jurul picioarelor, de parcă ar fi alergat la o cursă în somn. Poate că aleargă după tatăl nostru, omul pe care nu l‐a cunoscut niciodată.

Când m‐am născut, tatăl nostru a fost cel care mi‐a ales numele. M‐a numit după soare: înflăcărată și incandescentă. Mi‐a povestit acest lucru pe când eram doar o copiliță: că eu eram lumina familiei noastre. «Frumusețea mătușii tale e vestită, însă tu ești deja mult mai radioasă ca ea. Tu, fiica mea, vei aduce mai multă glorie Casei lui Atreu.» Iar apoi m‐a sărutat pe frunte, după care m‐a lăsat jos. Nu m‐a deranjat că m‐a gâdilat cu barba sa. Am crezut ce mi‐a spus.

Acum, nici că‐mi pasă de lipsa pretendenților care să se îmbulzească, gălăgioși, în sala tronului, veniți să‐mi ceară mâna. Am auzit poveștile despre mătușa mea, Elena, și n‐am simțit niciodată invidie. Iată unde a dus‐o frumusețea. Până hăt departe, într‐o cetate străină care ne ține bărbații ostatici de zece ani. Zece ani de când trăiesc fără tatăl meu, agățându‐mă de fiecare victorie povestită de mesagerii care trec prin Micene. Vestea fiecărui triumf mă umple de mândrie, de încântare că tatăl meu, Agamemnon, e cel care luptă de atâta vreme și care își adună oamenii să se războiască, până ce zidurile înalte ale Troiei se vor face praf și pulbere sub tălpile lor cuceritoare.

Văd mereu, cu ochii minții, cum va lua cu asalt porțile cetății și cum în cele din urmă se vor prăvăli cu toții la picioarele lui, tremurând de frică. Iar după toate astea, tata se va întoarce acasă la mine. La fiica lui credincioasă, care îl așteaptă aici an după an.

Știu că unii vor spune că nu și‐a iubit niciodată copiii, că nu avea cum, dat fiind ce a făcut. Însă eu îmi amintesc senzația brațelor sale în jurul meu și bătăile regulate ale inimii lui în urechea mea și știu că niciodată nu voi găsi vreun loc mai sigur pe lume decât acela.

Întotdeauna mi‐am dorit să mă fac mare și să ajung să fiu femeia care credea că voi deveni, femeia care aș fi putut să fiu, dacă el ar fi putut să rămână. Să mă ridic la înălțimea numelui pe care mi l‐a dat.

Mai presus de orice, îmi doresc să‐l fac mândru.

Nu am nicio îndoială că, undeva în acest palat, mama cutreieră și privește lung în întunericul îndepărtat. Niciodată nu face zgomot, picioarele ei ușoare sunt încălțate în sandale delicate, părul îi e legat la spate cu panglici stacojii, parfumat cu petale zdrobite și uleiuri plăcut mirositoare, iar pielea ei fină sclipește în lumina lunii. Nu vreau să plec din odaia mea, de teamă să nu o întâlnesc. În schimb, mă ridic și pornesc spre fereastra îngustă, săpată în piatră. Când îmi odihnesc coatele pe pervaz și mă aplec în afară, mă aștept să nu văd nimic: sau poate doar o spoială de stele. În schimb, văd cum un foc se înalță pe un vârf de munte îndepărtat, iar, drept răspuns, altă lumină și apoi alta se aprind într‐un lanț de foc ce saltă înspre Micene. Inima îmi bubuie în piept. Cineva, acolo, ne trimite un semnal. Și nu există decât un singur lucru pe care așteptăm cu toții, la unison, să‐l auzim.

Un freamăt de scântei portocalii se învârtejesc spre cer în clipa în care se aprinde alt foc, și mai aproape de data asta. În ochi îmi mijesc lacrimile. Pe când privesc neîncrezătoare focurile, simt cum și în mine se aprinde o scânteie și sunt năucită de înțelegerea semnalului.

A căzut Troia. Tatăl meu se întoarce acasă.“

Citește și: Citește un fragment în avanpremieră din „Ariadna“, de Jennifer Saint

Ce spun criticii despre Electra

„Electrizant… un roman pe care cu greu îl poți lăsa din mână… Cititorii pasionați de mitologia greacă, precum și cei care cunosc doar crâmpeie din legende vor savura această nouă și extraordinară repovestire, perfectă pentru fanii romanului Circe, de Madeline Miller.“, Booklist

„Electra readuce la viață lumea Greciei miceniene. În proza lui Jennifer Saint, auzi cânturile poeților, simți podelele sub tălpi și mirosul lemnului arzând în vatră, și trăiești povestea acestor trei femei profund diferite, ca și când te-ai afla și tu acolo. O fermecătoare repovestire a legendelor antice, marcate de trădări și capriciile zeilor.“, Claire North

„Jennifer Saint ne demonstrează că, și după mii de ani, aceste povești și-au păstrat neștirbite impactul și rezonanța. În Electra, personajele legendare dobândesc un caracter imediat și intim, lucru care nu ar fi fost posibil în mâinile unui povestitor mai puțin sigur și dibace. Saint conferă deopotrivă voce și umanitate unor femei care fuseseră marginalizate în cadrul poveștilor pe care credeam că le cunoaștem. Viziunea ei este limpede și clară, iar rezultatul este o carte captivantă și profund înduioșătoare.“, Katherine J. Chen

„Electra este un roman senzațional. Jennifer Saint a creat propria versiune a unui mit antic, constituind o lectură palpitantă și insuflând extrem de multă profunzime și vitalitate personajelor. O carte cu adevărat tulburătoare și plină de mici tușe minunate, ce conferă poveștii un aer proaspăt și modern, fără a pierde nimic din magia cadrului clasic.“, Elodie Harper

„Electra spune poveștile a trei femei, în lupta lor pentru făurirea propriului destin. În acest roman fascinant, cu o scriitură minuțioasă și evocatoare, Jennifer Saint explorează tema suferinței transmise din generație în generație. O lectură cu adevărat captivantă.“, Elizabeth Lee

Despre Jennifer Saint

Fascinată dintotdeauna de mitologia Greciei antice, JENNIFER SAINT a urmat studii clasice la King’s College din Londra. Și-a petrecut următorii treisprezece ani lucrând ca profesoară de engleză, împărtășindu-le elevilor săi dragostea pentru literatură și scriere creativă. A debutat cu romanul Ariadna (2021), care a devenit rapid bestseller, și a fost urmat de Electra (2022), o altă reinterpretare modernă a unui mit antic.

Urmărește interviul VIDEO cu Jennifer Saint, realizat de Ioana Bâldea Constantinescu