LiteraBlog Citește un fragment în avanpremieră din bestsellerul „Extraterestru. Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ” de Avi Loeb

Citește un fragment în avanpremieră din bestsellerul „Extraterestru. Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ” de Avi Loeb

 Extraterestru. Primul semn de viață inteligentă dincolo de Pământ de Avi Loeb a apărut la Editura Litera în colecția Iq230. În această carte, cel mai important astronom de la Harvard își prezintă teoria controversată potrivit căreia sistemul nostru solar a fost vizitat recent de o tehnologie avansată de pe o stea îndepărtată.

La finele anului 2017, savanții de la un observator din Hawaii au zărit un obiect trecând prin sistemul nostru solar, mișcându-se atât de rapid încât nu putea să vină decât de pe o altă stea. Astrofizicianul Avi Loeb a dovedit că nu a fost un asteroid; se mișca prea repede, urmând o orbită ciudată, și nu a lăsat nicio urmă de gaz și niciun deșeu în urma lui. Era o singură explicație convingătoare: obiectul aparținea unei tehnologii avansate, creată de o civilizație extraterestră îndepărtată.

Citește și: O carte pe zi: „Extraterestru. Primul semn de viată inteligentă dincolo de Pământ” de Avi Loeb

În această carte, Loeb îl poartă pe cititor prin fascinanta poveste a primului vizitator interstelar văzut în sistemul nostru solar. Își expune ipoteza neconvențională despre obiect, cunoscut ca „Oumuamua“, și descrie implicațiile profunde ale vizitei: pentru știință, religie și viitorul speciei și al planetei noastre. O călătorie uluitoare prin cele mai complexe teorii științifice, spațiu-timp și imaginația umană, Extraterestru îi provoacă pe cititori să țintească spre stele și să se gândească critic la ce se află în univers, oricât de ciudat ar părea.

Citește un fragment în avanpremieră, în traducere din limba engleză de George-Mihail Ionescu

Cu mult timp înainte de a ști că există, obiectul a călătorit in direcția noastră dinspre Vega, o stea aflată la 25 000 de ani‑lumină depărtare. Pe 6 septembrie 2017 a intrat in planul orbital al sistemului nostru solar unde toate planetele se invart in jurul Soarelui. Dar traiectoria extrem de hiperbolică a obiectului ne‑a garantat faptul că doar ne va vizita, nu va rămane.

Pe 9 septembrie 2017, vizitatorul a ajuns la periheliu, punctul in care traiectoria sa il aduce cel mai aproape de Soare. Apoi a inceput să se indepărteze de sistemul nostru solar, deplasandu‑se cu 94 790 de kilometri pe oră pe langă astrul nostru, mai mult decat necesar pentru a evita gravitația solară. A trecut prin distanța orbitală a planetei Venus venind dinspre Soare in jurul datei de 29 septembrie și prin cea a Pămantului in jurul datei de 7 octombrie, deplasandu‑se rapid spre constelația Pegasus și spre intunericul de dincolo.

In timp ce obiectul se indrepta din nou către spațiul interstelar, vizita sa rămanea in continuare o necunoscută pentru omenire. Deoarece nu am acordat atenție venirii sale, nu i‑am dat un nume. Și chiar dacă ar fi avut un nume, am rămas și rămanem in continuare in deplină ignoranță cu privire la care ar fi putut fi acesta.

Astronomii de pe Pămant au zărit oaspetele trecător numai după ce a trecut de noi. I‑am dat acestui obiect cateva denumiri, iar intr‑un final am căzut de acord asupra uneia: 1I/2017 U1. Insă comunitatea științifică și publicul au ajuns să‑l cunoască pur și simplu drept Oumuamua, un nume de origine hawaiiană care reflectă localizarea geografică a telescopului utilizat pentru a descoperi respectivul obiect.

* * *

Insulele Hawaii sunt comori ale Oceanului Pacific care atrag turiști din toate colțurile lumii. Insă, pentru astronomi, acestea mai au o semnificație: ele găzduiesc unul dintre cele mai sofisticate telescoape ale planetei, o mărturie a celor mai avansate tehnologii ale noastre.

Printre telescoapele de ultimă generație din Hawaii se regăsesc cele care alcătuiesc Telescopul Panoramic de Sondaj și Sistemul de Răspuns Rapid – Pan‑STARRS –, o rețea de telescoape cu camere de inaltă definiție, situate intr‑un observator de deasupra vulcanului stins Haleakala care se intinde pe cea mai mare parte a insulei Maui. Pan‑STARRS1, unul dintre aceste telescoape, dispune de camera cu cea mai inaltă definiție de pe planetă și, de cand a fost pus in funcțiune, acest sistem a descoperit per total cele mai multe comete și asteroizi din apropierea Pămantului in sistemul nostru solar. Insă Pan‑STARRS mai are un merit: a adunat datele care ne‑au informat inițial despre existența Oumuamua.

Astronomul Robert Weryk, de la observatorul Haleakala, a descoperit Oumuamua pe 19 octombrie in datele colectate de telescopul Pan‑STARRS, o serie de imagini care ne‑au arătat obiectul drept un punct de lumină care accelerează de‑a lungul cerului și se deplasează mult prea rapid pentru a fi atras de gravitația Soarelui. Acest indiciu a determinat comunitatea academică să accepte faptul că Weryk a găsit primul obiect interstelar identificat vreodată in sistemul nostru solar. Cu toate acestea, pană cand am ajuns să‑i dăm un nume obiectului, acesta se afla deja la peste 3 218 600 de kilometri de Pămant, aproximativ de 85 de ori distanța pană la Lună, și se indepărta rapid de noi.

S‑a apropiat de noi ca un străin, dar a plecat fiind ceva mai mult de atat. Obiectul căruia i‑am dat un nume a lăsat in urmă o serie de intrebări fără răspuns care ar trebui să atragă atenția oamenilor de știință, dar și imaginația lumii.

Cuvantul hawaiian Oumuamua (pronunțat „o‑mu‑a‑mu‑a“) se traduce cu aproximație prin „cercetaș“. In anunțul privind denumirea oficială a obiectului, Uniunea Astronomică Internațională a definit Oumuamua ușor diferit, și anume „primul mesager din depărtare“. In orice caz, numele indică in mod clar că obiectul a fost primul dintre altele care vor veni.

* * *

In cele din urmă, Oumuamua a fost numit in presă „ciudat“, „misterios“ și „straniu“. Dar in comparație cu ce? Pe scurt, răspunsul este că acest cercetaș a fost ciudat, misterios și straniu in comparație cu toate celelalte comete și asteroizi descoperiți vreodată.

De fapt, oamenii de știință nici nu pot spune cu certitudine dacă acest cercetaș a fost o cometă sau un asteroid.

Nu este ca și cum nu am avea o bază pentru a face o comparație. Mii de asteroizi și de roci spațiale uscate care intră in spațiul nostru sunt descoperite in fiecare an, iar numărul cometelor de gheață din sistemul nostru solar este mai mare decat pot instrumentele noastre să inventarieze.

Vizitatorii interstelari sunt mult mai rari decat asteroizii sau cometele. De fapt, la momentul descoperirii lui Oumuamua, nu mai văzuserăm niciodată un obiect care să fie originar din afara sistemului nostru solar și care să treacă prin acesta.

Litera2331.jpg
Credit foto: Cristina Venedict

CE SPUN CRITICII DESPRE EXTRATERESTRU. PRIMUL SEMN DE VIATĂ INTELIGENTĂ DINCOLO DE PĂMÂNT

„În această carte vizionară, argumentată cu pasiune, astrofizicianul Avi Loeb ne îndeamnă să renunțăm la fantezia arogantă potrivit căreia suntem singura formă de viață conștientă din univers. Indiciile, atent revizuite de Loeb, sunt fascinante, dar și mai mult atrag argumentele sale cu privire la ce ar putea să ne dezvăluie ele despre civilizația noastră genială, limitată și, probabil, condamnată.” (STEPHEN GREENBLATT, autor al The Swerve: How the World Became Modern, câștigător al Premiului Pulitzer)

Un savant serios aduce argumente solide pentru ipoteza că sistemul nostru solar a fost vizitat de un obiect al unei civilizații extraterestre. E o ipoteză corectă? Cine știe? Să încercăm să descoperim!” (ERIC MASKIN, laureat al Premiului Nobel pentru Economie)

E bine să fii sceptic în fața unor idei riscante, dar e important să fii deschis la posibilități îndrăznețe și să te gândești la ramificațiile lor. Cartea lui Loeb, elegant scrisă, te provoacă să te gândești în moduri diferite și interesante la posibilitatea unei forme de viață inteligentă altundeva în univers.” (SEAN CARROLL, autor al Something Deeply Hidden: Quantum Worlds and the Emergence of Spacetime)

O argumentație încântătoare și elocventă a faptului că e posibil să fi văzut un semn de inteligență în apropierea Pământului și că trebuie să căutăm mai departe. Ca savant de renume mondial și gânditor inovator, Avi Loeb te face conștient de unele dintre cele mai importante întrebări ale umanității și te convinge că secretul succesului viitor stă în curiozitatea științifică.” (ANNE WOJCICKI, director executiv și cofondator 23andMe)

Citește și: Bestsellerul săptămânii pe Litera.ro: „Extraterestru. Primul semn de viată inteligentă dincolo de Pământ” de Avi Loeb

DESPRE AVI LOEB

Abraham (Avi) Loeb este profesor de științe în cadrul Universității Harvard, unde a ocupat catedra de astronomie din 2011 până în 2020, cea mai lungă perioadă din istoria departamentului, și unde coordonează Inițiativa Black Hole și Institutul de Teorie și Calcul. Membru în Consiliul Prezidențial pentru Știință și Tehnologie și în consiliul consultativ al platformei educaționale „Einstein: Visualize the Impossible“, el prezidează și comitetul consultativ al Intițiativei Breakthrough Starshot și al Consiliului de Fizică și Astronomie de la Academia Națională a SUA și este director de teoria științei în toate inițiativele Fundației Breakthrough Prize.

A scris cinci cărți și 800 de lucrări științifice, este membru al Academiei de Artă și Știință a SUA, al Societății Americane de Fizică și al Academiei Internaționale de Astronautică. În 2012, revista Time l-a nominalizat în rândul celor mai influenți 25 de oameni în ce privește spațiul. Locuiește în apropiere de Boston, Massachusetts.

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFITĂ DE OFERTELE SPECIALE ȘI AFLĂ PRIMUL CARE SUNT NOUTĂȚILE

Vrei să fii la curent cu veștile literare? Îți vom putea trimite, cu acordul tău, emailuri cu noutățile editoriale, promoții, concursuri, evenimente, târguri de carte online și detalii despre oferta educațională. Te poți dezabona oricând printr-un simplu click. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Politici de confidențialitate.