Citește un fragment în avanpremieră din „Relații toxice”, de Stephanie Moulton Sarkis

Relații toxice. 10 pași esențiali ca să iți revii după gaslighting, narcisism și abuz emoțional, de Stephanie Moulton Sarkis este noua apariție editorială Litera, colecția Introspectiv. Cartea este disponibilă în librăriile din țară și pe litera.ro

Supraviețuirea și evadarea dintr-o relație toxică sau abuzivă pot fi deseori doar o parte din chin. Chiar și după încheierea ciclului vicios, supraviețuitorilor le poate fi greu să se vindece complet, pot suferi de o stimă de sine scăzută, se pot simți furioși sau trădați sau chiar pot da vina pe ei înșiși pentru cele petrecute. În Relații toxice, Stephanie Moulton Sarkis, specialistă în comportament toxic, abuz narcisic și tulburări de personalitate, te ajută să înțelegi cu adevărat ce încurajează un comportament toxic și să ajungi la pacea mult dorită.

Citește și: Fragment în avanpremieră din „Revoluția longevității”, de Daniel Levitin

Oricine se află într-o relație toxică, fie că e vorba de un partener romantic, de un coleg, de un membru al familiei sau de un prieten, merită să se elibereze și să privească cu speranță spre viitor.

CITEȘTE UN FRAGMENT ÎN TRADUCERE DE VLAD VEDEANU

„Când mama ei începea să bea, Jane avea impresia că nu putea face nimic să o mulţumească. Uneori, mama lui Jane făcea crize de furie şi le spunea copiilor că îi distruseseră viaţa şi că
ar fi fost mai bine dacă nu s‐ar fi născut. Cel mai mult părea să o dispreţuiască pe Jane – îi punea piedică sau o lovea, apoi îi dădea un picior când era la pământ. O punea chiar şi pe sora lui Jane să o lovească. Când se întâmpla asta, tatăl lui Jane pleca de acasă sau se închidea în altă cameră. Îi spunea lui Jane:

– Doar încearcă să n‐o superi pe maică‐ta.

La vârsta adultă, Jane găseşte întrucâtva normal şi confortabil haosul. O relaţie sănătoasă i se pare plictisitoare. Are o reacţie exagerată de tresărire şi, când cineva ridică vocea sau
ţipă, ea se pierde şi intră într‐o stare disociativă. Jane compensează sentimentul de inadecvare adâncindu‐se în muncă. Unii dintre prietenii ei chiar i‐au spus că e workaholică. De curând şi‐a pierdut serviciul şi a intrat într‐o spirală descendentă.

* * *

Când Hasim a obţinut postul, angajatorul i‐a spus că va lucra într‐o echipă foarte unită.

– Suntem ca o familie, l‐a asigurat şeful.

Hasim a descoperit rapid că într‐adevăr erau ca o familie – una disfuncţională. Sal, colegul lui Hasim, îşi asumă meritele pentru munca lui, inclusiv pentru un proiect pe care Hasim l‐a dezvoltat în şase luni. Sal îi aruncă insulte rasiste şi se asigură că le spune suficient de tare ca Hasim să le audă. În cele din urmă, Hasim îi întreabă pe ceilalţi colegi dacă le este greu
să se înţeleagă cu Sal.

– În general, Sal găseşte pe cineva din grup şi‐l face o ţintă, i‐a spus Sarah, colega lui, iar ceilalţi au dat aprobator din cap. Eu pur şi simplu îl ignor… dar cred că e mai uşor să fac asta dacă nu sunt eu victima. Într‐o zi, Sal l‐a criticat deschis pe Hasim într‐o şedinţă.

– Tu nu prea îţi faci treaba, Hasim, dar nu mă miră. Eşti atât de leneş pe cât ne aşteptam.

Hasim se săturase.

– Tu mă hărţuieşti, Sal, i‐a spus el verde în faţă. Şi nu doar pe mine. Îi hărţuieşti şi pe alţii.

Dar când Hasim s‐a uitat în jur căutând susţinere, colegii lui au păstrat tăcerea. Mai târziu, un coleg i‐a spus confidenţial că nu avea de gând să spună nimic pentru că nu voia să intre iarăşi în vizorul lui Sal. Hasim s‐a dus la şef cu dovezi ale comportamentului lui Sal, dar şeful i‐a spus că Sal era un „angajat exemplar“ şi nu ştia să fi avut cineva vreodată probleme cu el. Acum Hasim se simte îngrozit când se trezeşte dimineaţa, deoarece Sal susţine că Hasim îl hărţuieşte pe el. Hasim îşi caută alt serviciu.

* * *

Când Ken şi Sabrina s‐au întâlnit la liceu, unul dintre lucrurile care îi făceau să se simtă apropiaţi era faptul că familiile lor erau „defecte“; părinţii lor se duelau în urlete în fiecare seară.
Fără să‐şi dea seama, au urmat exemplul părinţilor, iar propria lor relaţie era intensă şi plină de conflicte. Uneori, certurile es‐ caladau şi cei doi ajungeau să se îmbrâncească. Dar se împăcau de fiecare dată şi se simţeau mai puternici decât oricând – suficient de puternici pentru a‐şi continua relaţia la distanţă în timpul facultăţii. Amândoi credeau că sunt atât de „pasionali“ pentru că erau atât de îndrăgostiţi. Asta până când s‐au dus la facultate şi Sabrina şi‐a dat seama cât de liniştită se simţea când Ken nu era prin preajmă.

Ken părea să simtă că Sabrina se îndepărta, aşa că îi telefona şi îi trimitea mesaje dorind să ştie unde şi cu cine era. Şi mai posta pe reţelele sociale fotografii în care era împreună cu alte fete la petreceri şi în care părea că se distrează de minune. Sabrina a devenit geloasă şi a început să aibă insomnii. Avea impresia că îi verifică tot timpul profilul şi notele ei au început să scadă. A hotărât că era vremea să încheie relaţia şi i‐a trimis un mesaj: „Nu mai pot să fac asta“. I‐a blocat numărul, e‐mailul şi conturile de socializare. În acea noapte, Ken a apărut la uşa
ei. Mai întâi s‐a simţit întrucâtva flatată la gândul că o iubeşte atât de mult de face aşa ceva pentru ea. Dar apoi a început să urle din parcare şi să o insulte. Nu a aprins lumina şi nu i‐a răs‐ puns. Acum, din când în când Ken îi mai trimite câte un mesaj de la un număr necunoscut, ca şi cum pur şi simplu „ar vrea să ştie ce mai face“. Aceste mesaje o fac de fiecare dată să se simtă rău şi se întreabă dacă va mai putea vreodată să se relaxeze.

* * *

Dacă citeşti această carte, probabil vei empatiza cu Jane, Hasim şi Sabrina. E nevoie de efort pentru orice relaţie – fie că este cu un partener romantic, cu un membru al familiei, cu un prieten sau chiar cu un coleg. Chiar şi relaţiile cele mai apropiate au suişuri şi coborâşuri. Dar când apar competiţia, conflictul, gelozia, resentimentul, ostilitatea, abuzul şi chiar comportamentul de control, acesta este un semn că relaţia a devenit toxică.

Poate ai ieşit recent dintr‐o relaţie toxică sau poate ai de gând să faci asta. Viaţa după o relaţie toxică poate fi dificilă. Poate ai părăsit relaţia respectivă cu sufletul şi cu stima de sine rănite. Poate te simţi furios şi trădat. Şi poate eşti şi destul de rău cu tine însuţi, învinovăţindu‐te pentru lucruri care nu s‐au întâmplat din vina ta. Poate te simţi blocat şi nesigur în privinţa a ce ai de făcut mai departe. S‐ar putea să îţi explorezi opţiunile, dar nu eşti pregătit să închei de tot o relaţie toxică sau nu poţi să pleci încă din motive logistice sau financiare.

Poate nu citeşti această carte pentru tine. Poate eşti un clinician care lucrează cu clienţi care au supravieţuit violenţei domestice şi intime sau care fac parte din familii disfuncţi‐
onale. Poate ţii la cineva sau iubeşti o persoană care a avut o relaţie toxică. Deşi nu poţi să îndrepţi situaţia altcuiva în locul său, această carte îţi poate oferi modalităţi de a acorda ajutor şi susţinere.

Oricare ar fi situaţia ta, vreau să ştii că modul în care te simţi este absolut normal – şi stă în puterea ta să te eliberezi. Poţi să te vindeci şi te vei simţi mai bine.”

Citește și: Fragment în avanpremieră din „Puterea rezilienței”, de Rick Hanson și Forrest Hanson

CE SPUN CRITICII DESPRE Relații toxice

Cititorii se vor bucura de acest ghid practic care distilează informațiile sub forma unor liste ușor de înțeles și a unor întrebări menite să te ajute să te cunoști mai bine […] Rezultatul este un program amănunțit de vindecare după un abuz.“ Publishers Weekly

„Trebuie să ştii că oricine poate fi vulnerabil în faţa unei persoane sau a unui mediu toxic. Nu contează cât eşti de deştept sau de educat. Nu contează că relaţiile tale din trecut au fost sănătoase. […] Chiar poate fi imposibil să vezi semnele unui loc de muncă toxic în timpul interviului de angajare, dat fiind că te concentrezi asupra încercării de a impresiona. În general, relaţiile sau situaţiile toxice nu sunt aşa de la început – toxicitatea se acumulează în timp.“ Stephanie Moulton Sarkis

Despre Stephanie Moulton Sarkis

Stephanie Moulton Sarkis este cliniciană cu practică privată, specializată în tratarea ADHD, anxietăţii şi abuzului narcisic.

Clienţii săi au fost pe deplin capabili să‐şi reconstruiască viaţa doar după ce au limitat sau au blocat contactul cu persoana toxică. Fiindcă puteau denumi ceea ce înduraseră au fost capabili să recunoască acel comportament şi în cele din urmă să se separe.

Cartea mea Gaslighting vorbeşte mai ales despre identificarea relaţiilor vătămătoare şi despre ieşirea din ele. Această carte continuă din punctul în care s‐a oprit prima şi explorează consecinţele – precum şi ce poţi face pentru a te proteja, pentru a te vindeca şi pentru a evita în viitor relaţiile toxice.