Cum și de ce citim

Compulsiv, sporadic, profesional, haotic, de plăcere, organizat, eclectic, unidirecțional, pe marginea piscinei, seara, înainte de culcare, în avioane și în metrouri, în săli de așteptare și în șezlongul de-acasă, plasat eventual pe balcon, cu căștile în urechi, pe fugă sau pe liniște.

Nu există rețetă. Așa cum nu există stil unic, ca la înot, ci sezoane succesive de interes, de curiozitate, de relație cu lumea povestită, trecută prin filtrul altei minți, decupată în idei și imagini, în stări și relații care ne ajută să ne recunoaștem în altcineva. 

Citim mai mult vara, în vacanță, sau iarna, de Sărbători. Poate pentru că avem mai mult timp, poate pentru că, uneori fără să ne dăm seama, căutăm un spațiu de evadare ficțională, un loc în care să ne odihnim de lumea noastră, chit că ea ne place sau nu. E un clișeu că am citi mai light în vacanță, dar e adevărat că ne întâlnim aproape cu toții în fuga de rutină, în nevoia acută de aventură, de noutate, de diversitate. 

Citește și: Împreună

Într-o conversație celebră, transformată ea însăși într-o carte, Umberto Eco vorbea despre falsitatea ideii de concurență între tehnologie și carte. Importantă, până la urmă, rămâne povestea, nu suportul ei. Foamea de ficțiune e constanta de care trebuie să avem grijă. Ce o fragilizează nu sunt opțiunea virtualului sau diversificarea modurilor în care ni se oferă povestea (de la mash-uri stradale la Instagram stories și de la clipul publicitar la Youtube shorts), ci lipsa timpului, oboseala care scade disponibilitatea, viața trăită pe pilot automat, abuzul de informație compilată de altcineva.

Cititul e o plăcere antrenată. Esențială pentru cine suntem, pentru atingerea potențialului nostru uman, pentru cunoaștere în plenitudinea ei, pentru călătorii interioare cel puțin  la fel de gratificante cum sunt cele exterioare. Ultimele podcasturi #CuVoceTare, un produs marca Litera, au încercat să detensioneze polarități artificiale: online vs. offline, inteligență artificială vs. inteligență umană și să investigheze, în același timp, intimitatea noastră cu lectura. Ce primim, ce dăm. În ce ne investim timpul și mintea. Bianca Mereuță, creatoarea comunității Ce le citim copiilor și Laura Câlțea, fondatoarea Clubului cititorilor de cursă lungă, au vorbit despre cum creștem cititori și despre cum ne creștem pe noi înșine. Tot ca cititori. Despre cum rămânem în formă mentală. Despre cum ne extindem limbajul, creativitatea, flexibilitatea în gândire. Și, deloc în ultimul rând, despre cum învățăm să vorbim unii cu ceilalți. Să fim împreună chiar și atunci când avem puncte de vedere diferite, când nu ne plac aceleași personaje, dar ne ține aceeași poveste. În pagină și dincolo de ea. 

Cărțile construiesc comunități. Rafinează opinii. Deschid spații de discuție. Ne ajută să rămânem tineri mai ceva decât cel mai nou și mai în vogă complex de vitamine. Cum? Prin simplul fapt că ne mențin conectați la posibilitățile propriilor noastre minți. Poate cel mai spectaculos IMAX unde vom avea vreodată bilete.

Lumile care locuiesc în mințile noastre au potențial nelimitat și nu încap în niciun buget. E motivul pentru care #LITERAtura rămâne pariul nostru absolut vara aceasta.