A.J.R. Waterston#CuVoceTare, S2E11: Nadine Vlădescu în dialog cu Dan Vidrașcu. Povestea de succes din spatele cărților Litera. Ediție aniversară
Încheiem sezonul doi al podcastului „Cu Voce Tare” alături de Dan Vidrașcu, CO-CEO al Grupului Editorial Litera, cofondator Voxa. În acest episod aniversar, ce marchează un an de la debutul podcastului Editurii Litera, Nadine Vlădescu și invitatul său au explorat poveștile neștiute din spatele cărților Litera.
„Începuturile au fost foarte complicate, pentru că discutăm despre 1989. Mulți sunt surprinși că un brand românesc putea fi lansat în 1989, dar lucrul ăsta se explică prin faptul că tatăl meu este născut în Republica Moldova. Trăia la Chișinău în perioada respectivă, era redactor la o editură de stat și, în momentul în care a descoperit o formulă prin care își putea deschide o agenție literară – la momentul acela asta era forma pe care i-o permitea legea –, a obținut o derogare. A mers până la Moscova, a obținut o derogare specială acolo, și a deschis compania sub brandul Litera, la Chișinău. La foarte scurt timp, a început să publice cărți. Mi-aduc aminte și acum, parcând în spatele unei mari adunări dintr-o piață din Chișinău, scoțând din portbagajul mașinii abecedare proaspăt venite din tipografie și făcând vânzarea chiar acolo. Așa au fost începuturile editurii – într-o piață cu foarte multe schimbări – cu o ambiție extraordinară și cu un curaj pe care îl respect foarte mult. Dorința de a fi antreprenor [ a fost – n.red] atât de puternică încât la prima opțiune pe care ți-o oferă o societate atât de închisă, precum era Republica Socialistă Moldova, beneficiază de ea și lansează o editură. Cartea era și pasiunea tatălui meu. Lucra la o editură de mai mulți ani și asta își dorea să facă. Eram un colaborator junior, aveam 11 ani la momentul ăla. După școala generală, pe care am făcut-o la Chișinău, mi-am urmat cursurile în România, la Brașov, apoi la București. Când am împlinit 18 ani, cadoul pe care mi l-a făcut tata au fost actele filialei din București a editurii și așa a apărut Editura Litera în România care, într-o primă fază, distribuia mai mult producția care se făcea la Chișinău, dar care, ușor, ușor, a început să își facă o echipă tot mai numeroasă. Vânzările din România le-au depășit pe cele din Republica Moldova, cum era și firesc, iar de aici o poveste lungă și cred că de succes. Când a împlinit vârsta majoratului, fratele meu s-a alăturat și el și de atunci construim împreună toți trei – împreună cu o echipă de oameni foarte talentați – brandul Editurii Litera, care a împlinit 32 de ani”, a povestit Dan Vidrașcu, vorbind despre cum a luat naștere Editura Litera.
El a vorbit și despre apetența cititorilor pentru cărțile digitale, în format ebook și audiobook, explicând că aceste produse sunt complementare cărților în format print, nu în competiție cu ele.
„Parcurgem mii și mii de titluri pentru a înțelege în ce fel e piața noastră la fel cu alte piețe pe care le urmărim și în ce fel e diferită, pentru a ajunge la cea mai bună selecție. După care sunt temele noi pe care le vedem pe agenda publică – nu la noi, ci internațional. Mă uit la teme mari, cum ar fi încălzirea globală, văd zeci de titluri importante lansate de edituri mari, foarte prost acoperite la noi. Și atunci ne asumăm acest rol, chiar dacă e un risc, chiar dacă vânzările sunt mici. Sunt convins că de la un punct încolo vor ajunge la un nivel la care să își acopere măcar costurile, pentru că, evident, nu ne propunem să facem bani cu fiecare carte. Sau dacă mă uit la emanciparea femeilor – iar o temă foarte importantă, bine acoperită în catalogul internațional, prost reprezentată la noi. Nu sunt titluri cu care mă aștept să intrăm în topul de bestselleruri, dar cred că sunt teme relevante și pentru publicul nostru, pentru femeile din România. Sunt tot timpul pariuri, dar în strategia oricărei edituri cred că e acest mix între titluri care nu își acoperă costul, dar care sunt importante – și editorul își asumă responsabilitatea de a le aduce pe piață – și cele care au vânzări foarte mari și care, financiar, bineînțeles că acoperă aceste pariuri mai riscante sau cărți pe care le aduci, conștient fiind, că niciodată nu vor reveni hituri (…) Deși părerea generală e că printul e un business foarte vechi și, cumva, tot mai puțin relevant în ziua de astăzi, cifrele arată exact contrariul: cărțile în format print o duc mai bine ca niciodată. Mă refer aici și la România, dar și la piața editorială internațională în ansamblu. Oamenii își doresc să citească în toate formatele cât mai mult. Mă uit cu optimism și la viitor, la oportunitățile de creștere, dezvoltare. De multe ori, discuția este falsă dacă formatul print e mai bun sau cel digital – ebook, audiobook. Eu cred că oamenii nu sunt definiți de formatul cărților pe care le citesc, ci de dorința de a le citi – dacă există dorința de a citi, de a învăța, de a dezvolta. Tu poți beneficia de toate formatele: citești print când ești acasă, citești ebook pe telefon sau pe tabletă, când călătorești, asculți audiobook când ești în mașină sau faci sport. Poate cel mai mare avantaj al acestui format – și cred că o bună parte din succesul pe care îl are formatul de audiobook este că el îți creează timp. Iar timpul e resursa noastră cea mai valoroasă, după care alergăm cu toții. La întrebarea «De ce nu citești cât ți-ai dori?», majoritatea răspund că nu au timp. Audiobookul îți creează acest timp, pentru că poți să citești sau să asculți o carte atunci când n-ai fi putut să citești într-un alt format. De-aia cred că tinerii, dar nu numai, îmbrățișează atât de mult și vedem această explozie, la nivel mondial, al formatului de audiobook care, sper eu, să fie și în România”, a mai spus Dan Vidrașcu.
În ceea ce privește portofoliul Litera pentru anul 2022, invitatul lui Nadine Vlădescu a declarat că peste 700 de titluri noi vor fi publicate anul acesta.
„Revenind la catalog, poziționarea implică foarte, foarte multe achiziții. Ne propunem și anul acesta să avem peste 700 de titluri noi. În jur de 40% vor fi cărți de copii, atât licențele internaționale cu care ne-am obișnuit publicul, cât și cărți de activități, de colorat, de carton, cu sunete – și acolo se inovează foarte mult și văd un apetit în creștere pentru cărțile pentru copii. Probabil că sunt tot mai mulți părinți dispuși să investească în educația copiilor, probabil au mai mulți ani decât aveau istoric, probabil că sunt ei mai educați și înțeleg de ce e important să facă asta. Uitându-mă la catalogul pentru adulți Abdulrazak Gurnah – laureatul Premiului Nobel, cu patru cărți anul ăsta, Damon Galgut, Bookerul de anul trecut, cu «Promisiunea», ne așteptăm să îl avem în primele luni. Continuăm cu apariții foarte importante în seria noastră de istorie, Kronika. Vedem o creștere a cererii în categoria de popularizare a științei. Avem o colecție în care investim tot mai mult, IQ230. Ficțiunea comercială rămâne categoria dominantă în orice top din această lume – asta este structura normală a unui top editorial. Bineînțeles, în Blue Moon și Buzz Books aducem hituri și cărți cu premii, cu vânzări, cu notorietate, cu ecranizări. Avem foarte multe apariții importante. Nonficțiunea ilustrată, deși sunt formate scumpe, [avem o] ofertă tot mai săracă în țară, în ultimii ani, probabil tocmai din cauza prețurilor mari de producție; și atunci, o parte dintre edituri s-au retras din acest flux de producție, dar văd o cerere în creștere și pe zona de enciclopedie, carte ilustrată, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Aici formatul digital nu vine să aducă niciun beneficiu real. E imposibil de reprodus experiența pe care o are un copil atunci când deschide o carte în format mare, ilustrată. Este o experiență pe care digitalul nu o poate reproduce. Ăsta e unul din motivele pentru care cererea pentru formatul ăsta, în print, este foarte mare”.
Nadine Vlădescu i-a adresat invitatului său și întrebarea tradițională de final, la care au răspuns până acum cei 15 invitați din cele două sezoane de podcast: „Care este cea mai recentă carte citită?”
„O să îți vorbesc despre două cărți. Evident, citesc foarte multe manuscrise, pe care le primim zilnic. Acolo, de multe ori, citesc în diagonală, foarte rapid, pentru că deciziile trebuie luate și atunci nu m-aș referi la aceste cărți noi pe care le am pe masă, ci la una pe care am terminat-o zilele trecute. E vorba de «Magicianul», o carte despre viața lui Thomas Mann. Nu știam foarte multe detalii despre viața lui Thomas Mann – o perioadă foarte complicată, al Doilea Război Mondial, emigrarea în Statele Unite și după aceea reconcilierea cu o țară pe care nu o mai înțelegea dar de care era, inevitabil, foarte atras. Lucrul care cred că m-a surprins cel mai mult este cât de singur și izolat putea să fie acest mare creator, fiind înconjurat de o familie foarte mare: avea șase copii. În această familie mare, capacitatea lui de a se izola într-o lume, în intimitatea propriilor gânduri, și, în felul ăsta creându-și opera, – o izolare față de familie, dar și de societate. Un om atât de izolat care, în același timp, simte atât de bine felul în care trăiesc alții, [simte – n. red] emoția vieții. Asta mi s-a părut fascinant în cazul lui, ca și în cazul majorității scriitorilor, care este o meserie extraordinară, în care ai nevoie de foarte multă singurătate pentru a înțelege în intimitate, de fapt, ce înseamnă viața, cum trăiesc alții, pentru a putea crea personaje. Înainte am citit «Așa începe răul» de Javier Marías, ca să menționez un autor care îmi place foarte mult din colecția noastră de clasici. Îmi plac foarte mult cărțile lui Marías; asta e doar ultima pe care am citit-o. Dincolo de o poveste interesantă pe care o țese tot timpul, este Spania în epoca lui Franco – o țară care, trecând printr-o criză atât de mare, nu are nicio altă perspectivă decât de a accepta că o bună parte a societății a fost părtașă la acele evenimente și că țara nu poate merge mai departe decât acceptând lucrul ăsta și nu încercând să îi depisteze, persecute în vreun fel. Pentru că altfel e un cerc vicios și nu mai reușești să aduci societatea la o stare de normalitate. Am rezonat cu ideea asta, pentru că e o luptă pe care am văzut-o și la noi și care nu s-a terminat.”
Vă invităm să urmăriți episodul integral pe Spotify, iTunes, Apple Podcast și Google Podcasts, dar și pe canalul de YouTube al Editurii Litera și pe Litera Blog.
Despre Dan Vidrașcu
Dan Vidrașcu este antreprenor de succes din România, CO-CEO al Grupului Editorial Litera, cofondator elefant.ro, CEO elefant.ro între 2010 și 2017, cofondator Voxa, prima platforma de streaming pentru audiobooks și e-books din România.
Activează în industria de carte încă din anul 1989, când a înființat Grupul Editorial Litera, lider pe piața românească la momentul actual. Dan Vidrașcu s-a născut la Chișinău, în Republica Moldova și a urmat Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității din București între anii 2000 și 2004.
Editura Litera are o tradiție de 32 de ani în editarea de carte. Ani în care, cu tenacitate, cu pasiune, cu profesionalism, cu reușite majore, a editat 9000 de titluri, într-un tiraj total de peste 50 de milioane de exemplare. Acoperind practic toate domeniile de ficțiune și nonficțiune, Litera a reușit să se impună prin calitatea catalogului editorial, devenind unul dintre cei mai importanți actori de pe piața de carte din România.
În luna februarie 2022, „Cu Voce Tare”, podcastul Editurii Litera împlinește un an, marcat de două sezoane cu invitați de top, precum: Eduard Novak (ministrul Sportului), Viorel Isticioaia-Budura (diplomat), Alin Mureșan și Stejărel Olaru (istorici), Irina Margareta Nistor (critic de film), Paul Olteanu (fondator MindArchitect), Dragoș Pătraru (jurnalist), Melania Medeleanu (fondatoare „Asociația Zi de Bine”, co-fondatoare „MagiCAMP”), Vlad Eftenie (fotograf), Theodor Paleologu (doctor în filosofie politică), Ovidiu Raețchi (analist politic, scriitor și expert în Orientul Mijlociu) și mulți alții.