#CuVoceTare, S3E02: Nadine Vlădescu în dialog cu Valentin Naumescu. Războiul din Ucraina – o analiză generală privind cauzele, contextul internațional și posibilele urmări
În acest episod #CuVoceTare, Nadine Vlădescu îl are ca invitat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) şi directorul Centrului pentru Studiul Relaţiilor Externe ale UE şi Ordinii Globale (Centrul EUXGLOB, UBB).
Vă invităm să urmăriți o discuție ce aduce în prim-plan un subiect foarte complex și sensibil – războiul din Ucraina, o radiografie a cauzelor care au dus la situația actuală, contextul internațional și posibilele urmări ale acestui conflict izbucnit de aproape două săptămâni, atât pentru poporul ucrainean, cât și pentru stabilitatea regională și globală.
„O amenințare nucleară trebuie tratată ca atare, chiar dacă sunt încercări de a minimaliza gravitatea ei. Este, dacă vreți, apogeul unei crize militare extrem de grave în Europa, în urma războiului și agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, ridicată de președintele Putin la rangul celei mai grave amenințări posibile dintr-un război, cea nucleară. Nimeni nu poate spune acum cu precizie dacă va recurge sau nu – nu putem decât să sperăm că nu va recurge la arma nucleară, dar fie și faptul că a folosit această amenințare arată, de fapt, că regimul Putin nu mai are limite. Iar unii dintre noi – fie ca autori, fie ca profesori de relații internaționale sau ca diplomați – știam că lucrul acesta se întâmplă și că această amenințare crește.
Am încercat să atragem atenția de ani de zile, nu de o săptămână sau de câteva săptămâni, de când opinia publică este conectată la criza din Ucraina. Spuneam că Rusia este o amenințare cât se poate de gravă pentru Europa, pentru Occident și pentru ordinea politică liberală. Nu este prima agresiune a Rusiei. Există deja un istoric al regimului Putin, care durează de 22 de ani, iar asta spune ceva despre consecințele unui sistem în care puterea nu are limite nici ca timp, nici din punct de vedere cantitativ. Nimeni nu i s-a opus de 22 de ani și iată situația în care s-a ajuns. Iar când spun că nimeni nu i s-a opus, nu mă refer strict la societatea rusă, deși acolo sunt responsabilități evidente și culpe care nu pot fi trecute ușor cu vederea, dar ne referim și la Occident aici. La multele naivități, la credulitatea Occidentului, la faptul că a tolerat mult prea multă vreme ascensiunea acestui regim revizionist, agresiv, chiar criminal al Rusiei. Ba chiar au fost în și în Europa de Vest țări, lideri, care au încercat să ne explice că trebuie lucrat cu Rusia, colaborat, trebuie făcute afaceri – că numai așa poate fi ținută pașnică Rusia. Știm foarte bine atitudini care au venit din Germania, din Franța, din Italia. Iată unde am ajuns: am ajuns în punctul în care Rusia lui Putin a atacat Europa, de fapt.
Este un război al Rusiei nu numai împotriva Ucrainei, este un război împotriva Europei și al Occidentului. Ce putem face noi dacă Vladimir Putin ar utiliza arma nucleară? Vă spun foarte direct și poate nu este foarte reconfortant răspunsul: aproape nimic; de arma nucleară nu prea se scapă. Ceea ce se poate face și nu ne ajută neapărat pe noi foarte mult este ca și puterile militare ale NATO să folosească armamentul nuclear. Asta pe noi, ca cetățeni, nu ne mai ajută foarte mult, pentru că efectele ar fi catastrofale asupra regiunii noastre și chiar a planetei. Sperăm să nu se ajungă acolo. Nu suntem în acel punct. Suntem într-un război foarte dur și într-o agresiune care nu pare că se apropie de final a Rusiei în Ucraina, care are niște ținte foarte clare”, a explicat Valentin Naumescu în debutul episodului.
Vă invităm să urmăriți episodul integral pe Spotify, iTunes, Apple Podcast și Google Podcasts, dar și pe canalul de YouTube al Editurii Litera și pe Litera Blog.
Despre Valentin Naumescu
Valentin Naumescu este profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş‑Bolyai” din Cluj-Napoca (UBB), preşedintele think-tank‑ului Iniţiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE) şi directorul Centrului pentru Studiul Relaţiilor Externe ale UE şi Ordinii Globale (Centrul EUXGLOB, UBB).Este expert evaluator al Comisiei Europene în domeniul relaţiilor internaţionale, conducător de doctorate şi coordonatorul programului de master în relaţii internaţionale, politică externă şi managementul crizelor.
A publicat 20 de cărţi, în România şi în străinătate, ca autor unic, coautor, editor sau coeditor, şi peste 60 de articole ştiinţifice şi capitole/studii în reviste de specialitate şi volume colective. Printre cele mai recente cărţi: The New European Union and Its Global Strategy: From Brexit to PESCO (Cambridge Scholars Publishing, 2020), Politica marilor puteri în Europa Centrală şi de Est. 30 de ani de la sfârşitul Războiului Rece (Humanitas, 2019), România, marile puteri şi ordinea europeană. 1918-2018 (coord., Polirom, 2018) și Războiul pentru supremație SUA-China și cele cinci forțe care schimbă lumea. Consecințe pentru România (Polirom, 2022).
Între 2005 şi 2007 a fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, iar între 2008 şi 2012 a fost consulul general al României la Toronto. Îi puteți citi analizele și pe Spot Media.
*Întrucât situația din Ucraina evoluează într-un ritm accelerat, considerăm necesar a preciza că acest interviu a fost înregistrat în data de 4 martie 2022, astfel că unele detalii menționate pe parcursul dialogului ar putea să nu mai fie de actualitate.