INTERVIU VIDEO cu Kristin Harmel, autoarea romanului „Ultima geană de lumină”
Scriitoarea Kristin Harmel a vorbit, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Editura Litera, despre cel mai recent roman al său, Ultima geană de lumină, apărut în colecția Blue Moon.
Într-un dialog online cu Laura Frunză, blogger literar și traducătoare, scriitoarea a dezvăluit că are o relație veche cu scrisul: la vârsta de 16 ani a început să scrie pentru diverse reviste, iar la vârsta de 21 de ani a început să lucreze pentru revista People.
„Am început să scriu pentru reviste atunci când aveam 16 ani, dacă îți vine să crezi. La vârsta de 21 de ani, scriam deja pentru revista People și am făcut asta timp de 12 ani, perioadă care s-a suprapus cu începutul carierei mele de romancieră. A fost foarte distractiv. Cel mai interesant lucru pe care l-am făcut pentru People a fost să iau interviuri unor celebrități precum Matthew McConaughey, Ben Affleck, distribuția din Harry Potter (…). Aș spune că experiența dobândită în jurnalism m-a ghidat spre cariera pe care o am acum. În primul rând, ca jurnalist trebuie să te documentezi, iar cărțile la care lucrez în prezent sunt bazate pe o cercetare amănunțită. În general, se desfășoară în perioada celui de-al Doilea Război Mondial și includ numeroase evenimente reale. Cred că această capicitate de a săpa adânc, de a căuta sursele și de a pune întrebări vine din trecutul meu ca jurnalistă. Totodată, jurnalismul m-a ajutat să învăț să scriu dialoguri realiste. Acesta este un lucru dificil pentru un scriitor începător însă, ca jurnalist, de-a lungul timpului realizezi că oamenii vorbesc diferit, că leagă propozițiile în mod diferit, că au variate ticuri verbale și cred că asta mi se trage tot din trecutul meu din presă. Unul din lucrurile pe care mi-a plăcut cel mai mult să le fac a fost seria Eroi printre eroi, care cuprindea povești ale unor oameni reali, oameni normali, care făceau lucruri extraordinare pentru a schimba lumea. Nu cred că mi-am dat seama până acum câțiva ani că asta are o legătură directă cu ceea ce fac acum. Am tendința de a scrie despre niște oameni normali care, puși în situații extraordinare, se ridică la înălțimea provocărilor. În unele cazuri, se sacrifică pe sine în încercarea de a face ceea ce este corect. Cred că asta vine de la experiența mea la People, unde am lucrat la poveștile unor persoane reale”, a povestit Kristin Harmel.
Scriitoarea a vorbit și despre primele romane publicate, în urmă cu aproximativ 20 de ani, despre perioada petrecută în Franța și influența pe care a avut-o asupra celui mai recent roman al său.
Vă invităm să urmăriți interviul integral!
Despre Ultima geană de lumină, cel mai nou roman al scriitoarei Kristin Hamel
Champagne, 1940: Inès tocmai a devenit soția lui Michel, proprietarul legendarei case producătoare de șampanie numite Maison Chauveau, când germanii invadează Franța. În timp ce pericolele se înmulțesc, Michel își neglijează căsnicia ca să înceapă să stocheze muniție pentru luptătorii din Rezistență. Inès se teme că totul se va afla, dar pentru Céline, soția pe jumătate evreică a șefului de cramă care lucrează pentru Chauveau, riscul e și mai mare, fiindcă au început să se înmulțească zvonurile conform cărora evreii ar fi ridicați și trimiși spre est, unde îi așteaptă o soartă îngrozitoare.
Atunci când Céline face imprudența de a-și urma impulsul inimii și de a încerca să fie fericită cu orice preț, iar Inès comite o greșeală gravă, în care este implicat un colaborator al naziștilor, ele pun în primejdie viețile celor pe care îi iubesc, precum și existența casei producătoare de șampanie care le este cămin tuturor.
New York, 2019: Liv Kent tocmai a pierdut totul, când excentrica ei bunică franțuzoaică își face apariția pe neașteptate, insistând să-și ia nepoata cu ea în Franța. Însă bătrâna doamnă are un motiv secret pentru această călătorie – și o poveste tragică, veche de mai multe zeci de ani, pe care trebuie să i-o împărtășească nepoatei. Atunci când, în cele din urmă, trecutul și prezentul sunt puse față în față, Liv se trezește mergând pe un drum al izbăvirii care duce drept către pivnițele de la Maison Chauveau.
Ce spun criticii despre Ultima geană de lumină
„Captivant… o poveste plină de suspans, despre trădări, atât de ordin personal cât și politic, precum și despre curaj și sacrificiu.” (Tampa Bay Times)
„Cu o măiestrie excepțională, Kristin Harmel construiește acțiunea din Ultima geană de lumină întrețesând planul trecutului cu cel al prezentului, acordându-le pondere și importanță în mod egal și urzind, în tot acest timp, o poveste plină de secrete și de trădări care pun la încercare rezistența, fragilitatea și josnicia ființei umane, în general. Din clipa în care începeți să citiți acest roman emoționant, nu veți mai fi în stare să-l lăsați din mână înainte de a fi ajuns la ultima pagină.” (Armando Lucas Correa)
Despre Kristin Harmel
Kristin Harmel este autoarea a peste douăsprezece bestselleruri New York Times, inclusiv The Book of Lost Names, The Room on Rue Amélie sau The Sweetness of Forgetting. De asemenea, este cofondatoarea și gazda unui popular serial web, Friends and Fiction. Locuiește în Orlando, Florida.
Despre Laura Frunză
Traducătoare, bloggeriță și specialistă în resurse umane, Laura Frunză a absolvit în 2003 Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, cu specializare în germană-engleză. Din 2004 a început să lucreze în domeniul resurselor umane, în care activează și acum, la o companie internațională.
A început să traducă în 2006, mai întâi cărți pentru copii, și, până în prezent, a tălmăcit peste 70 de titluri din diferite domenii: copii, young adult, ficțiune, parenting.
În paralel, Laura este blogger pe https://www.laurafrunza.com/ și scrie despre provocările vieții de părinte, pentru că are o fată de 12 ani și un băiat de 4 ani. În ultimii cinci ani, blogul a fost nominalizat anual în topul celor mai influente bloguri de parenting, conform unui studiu realizat de Revista Biz şi Zelist monitor. Este implicată în multe proiecte culturale, în special legate de cărți. Își dorește foarte mult ca, pe viitor, să nu mai existe niciun copil fără acces la cărți și fără măcar o carte a lui, personală.