LiteraBlog Marius Chivu despre Colum McCann: „Vieți pe sfoară”

Marius Chivu despre Colum McCann: „Vieți pe sfoară”

Născut, crescut, educat în inginerie și lansat ca reporter în Dublin, Colum McCann (n. 1965) se muta în State la douăzeci de ani pentru a o străbate cu bicicleta, înainte să lucreze în Texas cu delincvenți juvenili, pentru ca în cele din urmă să se stabilească la New York, unde actualmente predă creative writing. Încă de la început, destinul lui a stat sub semnul literaturii, de vreme ce bunicul său, pe care n-a apucat să-l cunoască, apare ca personaj în romanul Ulysses de James Joyce.

Citește un fragment în avanpremieră din „Goana nebună a lumii” de Colum McCann

Publicat în 2009, distins cu National Book Award și cu International Dublin Literary Award, Goana nebună a lumii, o foarte subtilă alegorie a lui 9/11 în cheia senzaționalului benign, a fost succesul care l-a pus pe Colum McCann pe harta literară a lumii și, cum se întîmplă de obicei, se vorbește că ar putea fi chiar ecranizat (asta după ce a inspirat un album muzical). Nu e greu de anticipat gradul ridicat de infidelitate al ecranizării unui asemenea roman polifonic și monologal, desfășurat secvențial și nelinear, de-a lungul cîtorva zile, plus un arc peste timp, cu mai multe evenimente dramatice (un accident de mașină fatal, cu fugă de la locul faptei, un proces inedit, o sinucidere, o înmormîntare), uneori din perspectiva a nu mai puțin de unsprezece personaje ale căror vieți își relevă, mai devreme sau mai tîrziu, legăturile și influențele reciproce, interconectări și intersectări de care, în majoritatea cazurilor, personajele nici nu sînt conștiente, căci provin din rase, clase și medii nu doar diferite, dar uneori chiar antagonice: un preot iezuit imigrant, două prostituate de culoare, o asistentă hispanică, o negresă militantă pentru drepturile civile, un cuplu de artiști depedenți de droguri, un avocat, cîteva mame upper class îndoliate după băieții lor morți în Vietnam ș.a.

Romanul abordează teme mari precum ratarea și credința, rasa, familia, dragostea și moartea

Deasupra tuturor acestor vieți, fictive dar verosimile, desfășurate dramatic la sol, pe străzile și în apartamentele New Yorkului, pe un cablu întins între turnurile gemene World Trade Center, traversează, riscant și ilegal, francezul Philippe Petit, personaj real care, în data de 7 august 1974, parcurgea, în premieră, distanța dintre cele două turnuri pe un fir, fără elemente de securitate. Gestul senzațional al lui Philippe Petit, urmărit, în timp real, în mod direct sau din auzite, de toate personajele, le „afectează“ viețile prin curajul, imprudența, libertatea extremă subsumate, fiecare raportîndu-se altfel la ceea ce se întîmplă deasupra lor. Vorbind despre romanul său, în care abordează teme mari precum ratarea și credința, rasa, familia, dragostea și moartea, Column McCann mărturisea că ideea care stă la baza lui este tensiunea melodramatică din viețile noastre, mai mult sau mai puțin obișnuite, în care cu toții pășim pe o sfoară invizibilă la înălțimi variabile și cu mize diferite.

Dinamismului narativ, cu alternanța perspectivelor și a vocilor diverselor personaje, subîntins pe durata cîtorva zile de la începutul lui august 1974, îi urmează un capitol final (romanul fiind, de altfel, împărțit în patru cărți/părți), desfășurat în 2006, adică treizeci și doi de ani mai tîrziu, protagonistă fiind fetița de altădată a uneia dintre prostituatele de culoare dispărute în închisoare, adoptată și crescută de activista care, astfel, i-a salvat viața. Cum spune un personaj la un moment dat: „Lucrurile, de fapt, n-au început și nici sfîrșit; nu fac decît să curgă fără oprire.“

O narațiune ce trece de la monolog, la dialog și relatare dramatică, cu mici oaze de lirism

Goana nebună a lumii (titlu preluat dintr-un vers al lui Tennyson) este un roman alambicat, desfășurat alternativ pe mai multe planuri și, dată fiind varietatea personajelor, cu multe voci specifice (traducătorului Bogdan Perdivară trebuie că nu i-a fost tocmai ușor să redea oralitatea personajelor de culoare), cu o narațiune ce trece de la monolog, la dialog și relatare dramatică, cu mici oaze de lirism („chestia cu iubirea e că înviem în corpuri care nu sînt ale noastre“) și chiar cu inserția unei fotografii de autor; astfel că lectura lui de 500 de pagini, care seamănă cu lectura paralelă a mai multor cărți, necesită multă atenție și răbdare, așa cum, de altfel, necesită toate romanele acestui dexter prozator.

Citește un fragment în avanpremieră din „Transatlantic”, noul roman al lui Colum McCann

După acest al treilea roman apărut în seria „Clasici contemporani Litera“ (celelalte fiind Apeirogon și Transatlantic), eu personal abia aștept și publicarea unuia dintre volumele sale de povestiri.


DESPRE SCRIITORUL MARIUS CHIVU

Marius Chivu (n. 1978) este scriitor, cronicar literar, editor și traducător. A debutat cu volumul de poezie Vîntureasa de plastic (2012, premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România și revistei Observator cultural, ulterior tradus în franceză și reeditat).

A publicat jurnalele de călătorie Trei săptămîni în Anzi (2016) și Trei săptămîni în Himalaya (2012), volumul de proză scurtă Sfîrșit de sezon (2014) și cartea de interviuri literare Ce-a vrut să spună autorul (2013). A editat, printre multe altele, antologiile: Best of. Proza scurtă a anilor 2000 (2013) și 111 cele mai frumoase poeme de dragoste din literatura română (împreună cu Radu Vancu, 2016), Singurătatea noblețele ei de Petre Stoica (2017), Conversații cu o moartă de Anton Holban (2005).

A tradus cărți de Richard Ford, Paul Bailey, Oscar Wilde, Lewis Carroll și Tim Burton.

Este redactor-editor al revistelor Dilema veche și Iocan (alături de Florin Iaru & Cristian Teodorescu), precum și realizatorul radio-emisiunii All You Can Read de pe www.UrbanSunsets.com.  Împreună cu Florin Iaru, ține din 2010 cel mai longeviv atelier de creative writing de la noi din țară.

DESPRE COLUM MCCANN

Colum McCann s-a născut în Dublin și a studiat jurnalismul. Este autorul romanelor Songdogs (1995), This Side of Brightness (1998), Dansatorul (Dancer, 2003), Zoli (2006), Goana nebună a lumii (Let the Great World Spin, 2009), Transatlantic (TransAtlantic, 2013) și Apeirogon (2020). A mai scris trei cărți de povestiri bine primite de critică și un volum de nonficțiune intitulat Letters to a Young Writer (2017). Lucrările i-au fost publicate în peste patruzeci de limbi. A primit multe distincții internaționale, printre care National Book Award, International IMPAC Dublin Literary Award, o bursă Guggenheim, Premiul Pushcart și o nominalizare la Oscar pentru scurtmetrajul Everything in This Country Must.

Bestsellerul săptămânii pe Litera.ro: „Transatlantic” de Colum McCann

Este membru al Academiei Americane de Arte și Litere și a primit Ordinul Chevalier des Arts et des Lettres din partea guvernului francez. A mai obținut premii în Italia, Germania și China. Colaborează la The New YorkerThe New York TimesThe Atlantic și The Paris Review și predă în cadrul programului de masterat în creative writing de la Hunter College. Locuiește cu familia în orașul New York, unde este cofondator al organizației internaționale nonprofit de schimburi narative Narrative 4.

Interviu VIDEO cu Colum McCann, autorul bestsellerului „Apeirogon”: „Am scris un roman care se întreabă ce este adevărat și ce nu este adevărat”

Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

PROFITĂ DE OFERTELE SPECIALE ȘI AFLĂ PRIMUL CARE SUNT NOUTĂȚILE

Vrei să fii la curent cu veștile literare? Îți vom putea trimite, cu acordul tău, emailuri cu noutățile editoriale, promoții, concursuri, evenimente, târguri de carte online și detalii despre oferta educațională. Te poți dezabona oricând printr-un simplu click. Mai multe detalii sunt disponibile pe pagina Politici de confidențialitate.