Cu Voce Tare, episodul 4: Nadine Vlădescu în dialog cu Theodor Paleologu, despre bine și rău. Cum să fim mai buni?

În episodul 4 al podcastului #CuVoceTare​, Nadine Vlădescu l-a avut ca invitat pe Theodor Paleologu, doctor în filosofie politică, lector și președinte fondator al „Casei Paleologu”.

În această ediție specială, dedicată sărbătorilor pascale, Nadine Vlădescu și invitatul său au dezbătut concepte precum bine și rău.

„A vorbi de bine și rău presupune niște valori universale. În conformitate cu acest mod de a gândi, un om bun este un om care face Binele și care nu face Răul, dar esențială este dimensiunea universală a binelui și răului. Nietzsche vine și spune că această pretenție de universalitate este înșelătoare sau, mai exact, este o manifestare a resentimentului. El opune acestei distincții dintre bine și rău diferența dintre bun și prost. Ce înseamnă asta? După această accepțiune, un om bun și un om rău pot să facă același lucru – motivațiile din spatele lor sunt diferite (…). Există, în zilele noastre, o adevărată inflație în ceea ce privește cuvântul «empatie». Toată lumea vorbește de empatie. Un om bun e un om empatic. De unde până unde? Empatic poate să fie și un sadic, pentru că un sadic înțelege mai bine suferința celuilalt și se bucură provocând-o. Empaticul nu este, neapărat, mai bun. Empatia este utilă, valoroasă în anumite situații, dar nu în orice situație. Există o tendință de a folosi cuvântul «empatic» cu totul abuziv (…). Cred că avem tot interesul să folosim, mai degrabă, termini echivalenți, cum e «compasiunea», pentru că implică și o anumită acțiune. Empatia ne ajută să îl înțelegem pe celălalt: să îi înțelegem motivațiile, să îi resimțim sentimentele, dar compasiunea parcă implică și o acțiune față de cel față de care simțim compasiune”, a explicat Theodor Paleologu.

Totodată, Nadine Vlădescu și invitatul său au discutat cum putem deveni mai buni ca oameni, dar și ca popor.

 „Există o cuantificare a binelui? Când devii un om bun? Dacă faci o faptă bună la un interval de timp sau dacă ai numai intenții bune, dar nu reușești să le și pui în practică sau dacă, pur și simplu, faci fapte rele din faptul că ți se întâmplă anumite lucruri – ce este bine și rău aici? Se poate vorbi de o cantitate a binelui versus o calitate a binelui?”, l-a întrebat Nadine Vlădescu pe Theodor Paleologu.

„Este dificilă întrebarea legată de cuantificarea binelui, însă avem o teorie care încearcă să cuantifice binele, și anume utilitarismul. O tentativă de a cuantifica binele, utilizând criteriul plăcerii și a utilității și care vizează o sumă de plăcere – well-being – cât mai mare în lume. Uneori binele moral poate să eșueze. Gândiți-vă la Mîșkin din Idiotul lui Dostoievski. Este un om bun și, cu toate astea, eșuează în toate tentativele lui de a-i salva pe alții de ei înșiși. Încearcă să o salveze pe Nastasia Filippovna de ea însăși, încearcă să-l salveze pe Gania de el însuși, încearcă să o salveze pe Aglaia de ea însăși și, cu toate astea, eșuează, deși e un om de o bunătate extraordinară, de o inteligență extraordinară. Este empatic, îi înțelege pe ceilalți ca nimeni altul și, cu toate astea, eșuează. Evident că intenția lui este criteriul după care îl vom judeca”, a răspuns el.

Vă invităm să urmăriți episodul integral pe Spotify, iTunes, Apple Podcast și Google Podcasts, dar și pe canalul de YouTube al Editurii Litera și pe Litera Blog.

Despre Theodor Paleologu

Theodor Paleologu, fost elev al Ecole Normale Supérieure, a studiat filozofia la Universitatea Paris I Sorbonne şi este doctor în filozofie politică al Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales şi al Universităţii din München.

A fost fellow la Harvard, Notre Dame şi Wissenschaftskolleg zu Berlin, a predat la Boston College, Deep Springs College, European College of Liberal Arts de la Berlin şi Universitatea din Copenhaga.

 A fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda şi Ministru al Culturii. În prezent este președintele Fundației Paleologu. Mai multe detalii aici: paleologu.com.