#CuVoceTare: S3E09. Nadine Vlădescu în dialog cu Emilian Mihailov. Despre filosofia traiului în familie

În acest episod #CuVoceTare, Nadine Vlădescu îl are ca invitat pe Emilian Mihailov, conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din Bucureşti. Vă invităm să urmăriți o discuție interesantă despre filosofia traiului în familie, un subiect mereu actual, mereu complicat și care ne privește pe toți. 

Ce mai înseamnă familia în ziua de astăzi? Cum ne raportăm la familie? Cine este familia noastră?

“Toate familiile fericite se aseamănă între ele. Fiecare familie nefericită, însă, este nefericită în felul ei.” Pornind de la această frază din celebrul roman “Anna Karenina” a lui Lev Tolstoi, Nadine Vladescu îl provoacă pe invitatul său să ne spună cât adevăr consideră că se află în această afirmație. 

Emilian Mihailov răspunde: “Afirmația lui Tolstoi este ermetică. Nu îți dai seama la prima vedere dacă este adevărată sau falsă. E atractivă, îți pune mintea la lucru. Fiecare dintre noi are experiența familiei, are experiența fericirii sau a momentelor de bucurie în familie. De asemenea, fiecare dintre noi are experiența nefericirii sau experiența suferinței în familie. Nu există moment pentru fiecare individ în care să nu se fi bucurat sau să nu fi suferit în sânul familiei. Dar e greu de evaluat dacă Tolstoi are sau nu dreptate. 

Cum cred eu că poate fi evaluată această idee a lui Tolstoi? Să discutăm despre conceptul de familie pentru că sunt mai multe metafore pe care le folosim pentru a face intuitiv acest concept. Vorbim despre familia-nucleu, sau familia ca celulă a societății. Aceste metafore pleacă de la asumpția că o familie, contra a ce ne spune Tolstoi, este un grup foarte unit, bine organizat, armonios. Or, dacă e să luăm de bună afirmația lui Tolstoi, familia nu este o celulă, nu este o entitate de tip nucleu. Există foarte multă dramă într-o familie, conflicte, incompatibilități. [..] Metafora familie-celulă scapă din vedere această viziune complicată a ceea ce se întâmplă în interiorul familiei. [..] Cu toții vrem, în văzul lumii, să zâmbim și nu să fim triști în pozele de familie. La orice sărbătoare, când se fac poze de familie, toată lumea începe să zâmbească. Acest lucru induce o imagine supraevaluată a vieții interne a familiei. Ideea de portret de familie, de celulă a familiei trasează un ideal atractiv, la care indivizii doresc să aspire, dar în realitate viața de familie este mult mai complicată.”

Vă invităm să urmăriți episodul integral pe Spotify, RSS, Apple Podcast și Google Podcasts, dar și pe canalul de YouTube al Editurii Litera și pe Litera Blog.

DESPRE EMILIAN MIHAILOV

Emilian Mihailov este conferențiar universitar la Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti. Interesele sale de cercetare vizează etica aplicată, filosofia morală, psihologia morală, bioetica şi neuroetica. Este Directorul Centrului de cercetare în etică aplicată şi în această calitate contribuie la dezvoltarea de parteneriate şi proiecte cu universităţi şi centre de cercetare ca Oxford Uehiro Centre for Practical Ethics şi Institute of Biomedical Ethics din Basel. A publicat în 2017 cartea “Arhitectonica moralității”, editura Paralela 45, în care oferă o nouă reconstrucție teoretică a eticii lui Kant. În prezent, coordonează proiectul de cercetare exploratorie “Etica oamenilor viitorului: dezvoltarea unui cadrul pluralist de evaluare a tehnologiilor de bioameliorare”.