Educația are chip și nume | Prof. Mirela Marinescu: „Lumea vie nu trebuie privită ca fiind formată din informații separate, ci ca părți ale aceluiași sistem.”

În acest interviu, discutăm cu Mirela Magdalena Marinescu — profesoară de biologie la Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu” din București, cu o experiență didactică de 27 de ani — despre natura interdisciplinară a biologiei și despre cum lumea vie este un sistem interconectat din care și noi facem parte.

Spre deosebire de alte științe, biologia studiază sisteme vii, imprevizibile. Cum îi învățați pe elevi să cultive acea stare de fascinație și respect față de complexitatea lumii naturale, și cum poate acest lucru spori interesul lor pentru biologie?

Școala devine captivantă dacă elevii descoperă singuri lumea vie. În cadrul lecțiilor, elevii sunt îndrumați către observații directe, investigații, activități practice, studii de caz, exemple din viață. Sunt încurajați să pună întrebări, să formuleze ipoteze și să caute explicații pentru fenomenele observate în natură. Astfel, elevii înțeleg că biologia nu este despre tipare rigide, că diversitatea o face fascinantă și că interesul pentru această disciplină divină o motivație pentru a învăța.

Din perspectiva dumneavoastră, care este cea mai mare provocare în a transforma informațiile despre celule, sisteme de organe sau ecosisteme într-o înțelegere profundă a respectului pentru viață în toate formele ei?

Provocarea este de a depăși etapa memorării conceptelor și de a-i ajuta pe elevi să înțeleagă legăturile dintre toate formele de viață. Lumea vie nu trebuie privită ca fiind formată din informații separate, ci ca părți ale aceluiași sistem. Rolul profesorului este să transforme aceste concepte în situații cât mai apropiate de experiența elevilor, astfel încât biologia să fie percepută ca o modalitate de a înțelege și aprecia lumea în care trăim.

Biologia se intersectează astăzi tot mai mult cu chimia, fizica, geografia și chiar informatica. Cum reușiți să prezentați aceste conexiuni, astfel încât elevul să nu vadă biologia ca pe un domeniu izolat, ci ca pe o parte esențială dintr-o lume științifică mai largă?

Biologia nu poate fi înţeleasă dacă este studiată izolat, procesele care se petrec în organismele vii fiind strâns legate de fenomene studiate şi în cadrul altor ştiinţe. Este important ca elevii să înțeleagă că aceeași situație se poate explica din puncte de vedere diferite, care se completează. Când reușesc să facă aceste conexiuni, ei nu mai văd disciplinele școlare ca părți separate, ci ca părți ale aceluiași demers de cunoaștere. În acest mod, biologia devine mai logică, iar învățarea mai apropiată de modul în care funcționează lumea reală.

Studiul biologiei presupune observarea atentă și colectarea de date. Cum modelează acest proces rigoarea intelectuală a unui tânăr, învățându-l să nu accepte nicio concluzie fără a analiza dovezile din spatele ei?

Studiul biologiei îi învață pe elevi să fie observatori, să compare, să pună întrebări, să își susțină afirmațiile cu dovezi și să analizeze fenomenele înainte de a trage concluzii. Acest mod de lucru dezvoltă gândirea critică și responsabilitatea pentru informațiile pe care le utilizează.

Dacă peste 10 ani un fost elev și-ar aminti o singură idee sau un singur principiu de la orele dumneavoastră de biologie, care ați dori să fie acela? 

Elevii ar trebui să înțeleagă că fiecare alegere pe care o fac poate avea un impact, fie asupra propriei sănătăți, fie asupra mediului în care trăiesc. Scopul meu este atins dacă își amintesc că oamenii fac parte din natură, că sănătatea lor depinde de echilibrul acesteia și că biodiversitatea este o resursă valoroasă care trebuie cunoscută, respectată și protejată.