Patrimoniul mondial UNESCO. Situri naturale și culturale

Centrele istorice din Roma, Dubrovnik, Havana sau Salvador da Bahia, vestigiile orașelor Teba, Persepolis, Angkor sau Machu Picchu, piețele din Orient sau monumentele budiste indiene din Sanchi, bisericile pictate din nordul Moldovei sau splendorile faunei și florei din Deltă Dunării, dar și vulcanii din Kamceatka, Marea Barieră de Corali sau Parcul Național Virunga din Congo cu gorilele sale rare – iată doar câteva dintre siturile culturale și naturale aflate sub protecția UNESCO ca parte integrantă a Patrimoniului Mondial.

În 1972 a fost adoptat, la Paris, la Convenția Internațională privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, un plan pentru monumentele culturale și naturale „de valoare extraordinară“ aflate în pericol, pentru ca salvarea de la distrugere și conservarea lor să devină o preocupare a întregii umanități.

Centre istorice ale orașelor, monumente arhitectonice deosebite, vestigii antice, culturi avansate dispărute, sanctuare, monumente industriale, parcuri și grădini, situri culturale și opere de artă preistorice aparțin Patrimoniului Mondial UNESCO alături de formațiuni geologice, parcuri naționale și rezervații maritime, peisaje și habitate naturale, specii de plante și animale amenințate cu extincția. Lista Patrimoniului Mondial trece de 1050 de obiective din 165 de state.

„Diversitatea Patrimoniului UNESCO, dimensiunea să internațională și abordarea interetnică dau valoare și scot în relief farmecul acestei lucrări de referință bogat ilustrate.“ Niedersächsische Allgemeine