Bedros Horasangian despre „Căderea. Colapsul Uniunii Sovietice“ de Vladislav Zubok

Cu un titlu camusian și un conținut balzacian doldora de subtile analize și nu mult ventilate informații, un prof rus get-beget, ajuns de la Universitatea de Stat de la Moscova la London School of Economics – nu-mi iese din cap faptul că acolo a conferențiat și Traian Băsescu!, passons… –, ne oferă una dintre cele mai substanțiale lucrări despre cum s-a destrămat/s-a desfăcut/mărunțit și s-a ales praful de Uniunea Sovietică. Problema gravă e că tot a mai rămas ceva care pune pe jar întreaga omenire. Azi. Acum. Federația Rusă de azi, în cap cu această amenințare la adresa democrației și drepturilor omului, numită Putin, dar și întregul aparat al complexului militar-industrial care-i poartă trena aburesc o mulțime tăcută și resemnată, pusă cu botul pe labe, dacă nu cu cnutul și profețiile unei pravoslavnice ortodoxii, atunci măcar cu resemnarea și acceptarea silențioasă a voinței lui Dumnezeu. Gospode pa Milu, Doamne miluiește!

Avem la îndemână o uriașă bibliografie, ca să pricepem și să pătrundem acest mister numit Rusia. Bibliotecile lumii și arhivele de tot felul, la îndemâna cercetătorilor, au scos la lumină informații și analize dintre cele mai subtile. Lumea e plină de sovietologi și kremlinologi, mai mult sau mai puțin avizați. De la Richard Pippes și William Taubman, de la Catherine Durandin, Sir Anthony Beevor, Ulam și Conquest, lista numelor clopoțitoare este extrem de lungă și consistentă. Și totuși! Dacă vrem să înțelegem acest parcurs al istoriei Rusiei moderne, cu liderii ei cu tot, mai mult sau mai puțin carismatici – care mai mult ne bagă în boală decât să-ți câștige încrederea, să ne amintim doar de un Gandhi sau Vaclav Havel –, atunci să ne facem timp (must read,musai!) să parcurgem cap-coadă cele peste 600 de pagini cât are temeinica lucrare a unui rus. Rus sadea. Vladislav Zubok (n. 1958), specialist în istoria Războiului Rece și în Rusia secolului XX, absolvent al Universității de Stat din Moscova, ajunge – ale vieții valuri, maluri, zaruri… –, după ce a trecut pe la mai multe universități americane, prof de istorie internațională în Marea Britanie, unde face o frumoasă carieră universitară și publicistică. Colaborează la diverse publicații de prestigiu – The Foreign Affairs, The Guardian, The Spectator –șisemnează mai multe volume despre Rusia și mandarinii ei: de la Lenin și Stalin la Gorbaciov. Ultima lucrare apare în 2021, sub auspiciile prestigioasei Yale University Press, în care ni se povestește, explică și analizează fir-a-păr, argumentat și atent documentat – doar notele și bibliografia sunt între 548 și 646, aproape 100 de pagini! O lucrare temeinică, la care s-a muncit 20 de ani și la care au contribuit numeroși alți experți (ne întrebăm de ce la noi nu apar cărți în care să se mulțumească unuia sau altuia care a pus umărul la coagularea vreunui volum ce presupune un uriaș volum de muncă etc.). „Căderea. Colapsul Uniunii Sovietice“ apare la Editura Litera, 2024, traducere din limba engleză de Gabriel Tudor (traducere cursivă și fără poticneli, cum am găsit deunăzi, într-un alt volum apărut recent, într-o notă de subsol despre Paul Robeson că ar fi basist, adică interpret de bas/contrabas, pe când el a fost un faimos bas-bariton, adică cânta pe gură; când eram eu copil, mereu auzeam vocea lui gravă prin emisiunea Din muzica popoarelor…, ceea ce ar fi o altă mâncare de pește).

Deci, avem o relectură și o reconfigurare a istoriei URSS-ului/Rusiei, plecând de la intrarea pe scena ei a unui simplu inginer – Gorbaciov Mihail Sergheevici, originar din Stavropol, sudul Rusiei, și ajuns capo di tutti capi, la un moment dat al puterii, în acest spațiu terestru unde soarele nu apune niciodată. Ce mai deslușim din această lectură plină doldora de povești: că iarna nu-i ca vara și că aparențele înșală. Departe de a fi un democrat și liberal deschis tuturor azimuturilor, Mihail Sergheevici a fost un vrednic admirator și s-a dorit un continuator al ideilor lui Lenin. Zubok ne lămurește ce e și cu ideile/proiecțiile istorico-filosofice ale lui Gorbaciov. Adversar al metodelor și brutalității lui Stalin, care au dus la crime monstruoase, refuzând – și dintr-un bun-simț organic – orice fel de violență (de aici și numeroasele ezitări în a lua măsuri forte, acolo și atunci când predecesorii săi nu ar fi ezitat), glasnost-ul și perestroika impuse de Gorby (cum îl numeau numeroșii săi prieteni occidentali cu care ajunsese să se tutuiască și cu care a voit – bravo lui! – să cadă la pace și conviețuire pașnică), omul forte de la Kremlin ajunge să fie înlocuit de un activist de partid; brutal, needucat, abil, șmecher, să nu spunem precum cine de pe la noi. Elțîn!

Bețivan notoriu – cine nu bea în Rusia!, toți cei care au încercat să se opună acestei metehne au pățit-o, de la Țarul Alexandru II la Gorby însuși, care a avut o campanie antialcoolism între 1985-1986, ceea ce i-a creat mulți dușmani și a scăzut drastic veniturile la bugetul și așa sărăcit al URSS-ului (găsim amănunte în carte care ne pot lăsa mahmuri și fără să punem nimic de băut în pahare) –, Elțîn are o altă viziune asupra modului cum se poate salva URSS-ul pe cale să devină Rusia. Ferm în afirmații, gargaragiu și populist, Elțîn știe să mintă fără să clipească și să promită marea cu sarea. I-a ieșit, a căzut mereu în picioare. Acest moment, doar câțiva ani, este și substratul acestui studiu istoric ce se citește, palpitant, ca un roman. Eșecul lui Gorbaciov este eșecul unei națiuni care refuză să se democratizeze. Sunt pagini de acțiune, evenimente care se succed cu repeziciune – inclusiv puciul din august 1991 și cele trei zile de suspans –, portrete a numeroși lideri sovietici/ruși, jocurile de culise cu marile puteri, reacțiile internaționale la confruntările de putere din URSS/Rusia și centrifugarea republicilor – 16 la număr, unele mai cuminți, altele nu – ce formau imperiul rus, pe fondul creșterii puterii forțelor naționaliste, din țările Baltice până în Caucazul de Sud și Asia Centrală. Avem detalii și despre negocierile care au dus la dezarmarea nucleară a Ucrainei și la independența ei garantată, de care s-a ales praful și dezastrul unei economii. Ni se explică natural și firesc cum s-a ajuns la situația de azi, dincolo de situația economico-financiară a imperiului, dincoace de mizeria vieții de zi cu zi într-o țară uriașă și mare putere militară, condusă ezitant și cu multe erori, greșeli – corupția la ea acasă, decizii și planuri de reformă ce vin prea târziu asumate de puzderia de economiști de marcă ce au tot mișunat pe lângă liderii sovietici, ca și erorile de apreciere a tot ceea ce se întâmplă cu propria țară și propriul popor. Numai bunele intenții nu au fost de ajuns. Prea puțin!

Așa ajunge un lider sovietic, atipic prin felul său de a lucra și a fi – se remarcă și contribuția primei doamne, Raisa, soția lui Gorbaciov, atee, dar cu mult bun simț, fiind mereu alături de un soț care vrea binele, dar până la urmă iese prost –, să piardă puterea, iar Rusia care se naște, via Elțîn, ajunge pe mâna unui Putin. Când cedează puterea, Elțîn obține o hârtie/promisiune că nimeni nu se va lega de el și familia lui. Va avea imunitate, și a avut!, din partea lui Putin, care-i datorează fulminanta lui ascensiune. Un Putin ce devine, dintr-un mediocru ofițer KGB, rezident la Dresda, într-o Germanie democrată care se destrăma, președinte al unei Rusii care astăzi stă în gâtul tuturor și amenință lumea democratică cu un nou război mondial.

Teribilă cartea lui Zubok, nu ezitați să vă faceți timp pentru cititul ei!
N-am mai văzut demult un film rusesc, dar toate se terminau cu Koneț filma!Nu cred că e nevoie să traduc. Un clic pe Google și aflăm totul. Nu întotdeauna chiar totul. Merită să deschidem și câte o carte precum Căderea lui Vladislav Zubok.

Te-ar mai putea interesa și: