VIDEO. Lansarea romanului „Sonata pentru acordeon” de Radu Aldulescu, în cadrul târgului de carte LibFest

Duminică, 28 martie 2021, a avut loc lansarea romanului Sonata pentru acordeon de Radu Aldulescu, în cadrul târgului de carte online LibFest.

La discuție au participat scriitorul Radu Aldulescu și Alexandru Matei, doctor în literatură franceză contemporană și profesor al Facultății de Litere din cadrul Universității Transilvania. Dialogul a fost moderat de Ioana Zenaida Rotariu, referent literar în cadrul Libris și doctorand la Universitatea Transilvania din Brașov.

 „Această carte a făcut istorie – întrucâtva este și istorie și literatură. Ea este literatură, mai întâi de toate, dar nu e de neglijat că această carte a fost scrisă în anii ’80 și publicată în 1993, cu prefața lui Alex Ștefănescu. Citind despre ecourile cărții în epocă și amintindu-mi despre mijlocul anilor ’90, este vorba despre o ofensivă mai largă a unei generații care s-a numit a nouăzeciștilor și care încerca să intre în literatură pe lista deschisă de optzeciști. E foarte important un lucru: majoritatea optzeciștilor făcuseră facultatea de Litere și se formaseră ca oameni de litere; de aceea, la mijlocul anilor ’90, când apare această carte masivă, e vorba de un val al nouăzeciștilor, care vin spre literatură din pasiune, ei având alte meserii, alte ocupații sau nefăcând facultățile de Litere din țară”, a spus profesorul Alexandru Matei în deschiderea dialogului.

În replică, Radu Aldulescu a precizat că „este de vârstă optzecistă”, însă „nu a putut debuta atunci”.

„S-a făcut un grup numit nouăzecist – erau și ei absolvenți ai Facultății de Litere, însă de vârstă mai mică. A fost ca o explozie, ca o bombă – premisele erau extraordinare, pentru că generația nouăzecistă scria literatură în regim de libertate. Căzuse cenzura ideologică; în primii ani de după Revoluție nu se instalase foarte tare cenzura economică care ne copleșește acum. Atunci încă existau niște iluzii, niște speranțe. Iluzia era aceea că poți să îţi faci o carieră de scriitor, fiind autor liber-profesionist, că poți să ai succes ca literatură, să ai glorie, să ai un statut material și social de scriitor. Din păcate, așa ceva nu a mai fost posibil. Am tras de această iluzie până în momentul de față, eu tot public cărți […] Eu am scris această carte și a doua carte, fără nicio speranță că vor fi publicate. Știam că nu voi putea fi publicat, în primul rând din cauza cenzurii ideologice. Spre sfârșitul epocii comuniste, era din ce în ce mai greu să te afirmi ca scriitor. Nu mai era loc pentru alți scriitori. Nu se făcea loc pentru alți scriitori. Pe de altă parte, literatura era un ingredient al ideologiei – cea mai criminală ideologie din istoria comunismului. În compensație, ea putea deveni disidență. Acest roman l-am terminat în 1988 – el a stat la Albatros exact un an, iar pe urmă a mai stat trei ani ”, a precizat Radu Aldulescu.

VĂ INVITĂM SĂ URMĂRIȚI DEZBATEREA INTEGRALĂ AICI:

DESPRE SONATA PENTRU ACORDEON DE RADU ALDULESCU

Ferentari, dragoste, pasiune, luptă pentru supraviețuire într-o lume aflată în marginea Bucureștiului și a istoriei. Scris cu nerv, într-o manieră care a creat un trend și o serie de epigoni, Sonata pentru acordeon este primul roman postdecembrist.

CE SPUN CRITICII DESPRE SONATA PENTRU ACORDEON

„Radu Aldulescu este omul cu filonul narativ cel mai viril din proza noastră apărută după 1989.“ (Dan C. Mihăilescu)

DESPRE RADU ALDULESCU

Radu Aldulescu (n. 1954), scriitor de primă mărime, autorul unor romane de referință, între care Amantul Colivăresei (1995), Îngerul încălecat (1996), Cronicile genocidului (2012), a primit numeroase premii, printre care Premiul „Ion Creangă“ al Academiei, 2017, și Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Veneția, 1999, pentru filmul Terminus Paradis, realizat după romanul Amantul Colivăresei.