Oxford. Cunoasterea. O foarte scurta introducere

Ce este cunoașterea? Care este diferența dintre a crede că un lucru este adevărat și chiar a ști că este? Cum reușim să cunoaștem ceva? Acestea sunt întrebări extrem de vechi, iar ramura filosofiei dedicată găsirii răspunsurilor – epistemologia – există de mii de ani. Unele întrebări esențiale au rămas constante în timp: care este legătura dintre cunoaștere și adevăr? Oare simțuri precum văzul și auzul ne furnizează cunoștințe la fel ca judecata abstractă? Este nevoie să poți justifica tot ce susții pentru a se considera că știi? Alte preocupări au apărut recent, în lumina noilor descoperiri despre omenire, limbaj și minte. Oare diferența dintre cunoaștere și simpla opinie este prezentă în toate culturile? În limbajul de zi cu zi, cuvântul „a ști“ are mereu același înțeles sau semnifică un lucru cu o mai mare greutate într-o sală de judecată și un lucru mai lejer într-o conversație amicală în stația de autobuz? Ce impresii instinctive naturale avem despre ce știu ceilalți și cât de multe ne spun aceste impresii despre cunoașterea însăși?

Filosofii care au cercetat cunoașterea au scos la iveală enigme și paradoxuri ciudate. Dar au găsit și soluții inovatoare la aceste probleme. Cartea de față prezintă mai întâi evoluțiile istorice importante cu privire la teoria cunoașterii, iar apoi se axează pe principalele dezbateri actuale.

Ce este cunoașterea? Care este diferența dintre a crede că un lucru este adevărat și chiar a ști că este? Cum reușim să cunoaștem ceva? Acestea sunt întrebări extrem de vechi, iar ramura filosofiei dedicată găsirii răspunsurilor – epistemologia – există de mii de ani. Unele întrebări esențiale au rămas constante în timp: care este legătura dintre cunoaștere și adevăr? Oare simțuri precum văzul și auzul ne furnizează cunoștințe la fel ca judecata abstractă? Este nevoie să poți justifica tot ce susții pentru a se considera că știi? Alte preocupări au apărut recent, în lumina noilor descoperiri despre omenire, limbaj și minte. Oare diferența dintre cunoaștere și simpla opinie este prezentă în toate culturile? În limbajul de zi cu zi, cuvântul „a ști“ are mereu același înțeles sau semnifică un lucru cu o mai mare greutate într-o sală de judecată și un lucru mai lejer într-o conversație amicală în stația de autobuz? Ce impresii instinctive naturale avem despre ce știu ceilalți și cât de multe ne spun aceste impresii despre cunoașterea însăși?

Filosofii care au cercetat cunoașterea au scos la iveală enigme și paradoxuri ciudate. Dar au găsit și soluții inovatoare la aceste probleme. Cartea de față prezintă mai întâi evoluțiile istorice importante cu privire la teoria cunoașterii, iar apoi se axează pe principalele dezbateri actuale.