Depravatul din Gorgani: povestea unui muzicant

De la vestimentație – la moravuri, de la mâncare – la viața din iatac și la muzică. Totul în 52 de povestiri cuprinse în volumul Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudățenii, apărut de curând la Editura Litera.

Vă invităm Luni, 3 aprilie, la ora 18.30, în Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bulevardul Regina Elisabeta 38, București) la evenimentul dedicat celei mai recente cărți, semnate de Doina Ruști: Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudățenii.

Citește un fragment în avanpremieră din „Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudățenii“, de Doina Ruști

Vom discuta împreună o povestire din volum. Participă Doina Ruști și invitatul ei special, cobzarul – Bogdan Simion. Se alătură autoarei criticii literari Luana Stroe și Ștefan Firică. Ștefan Milutinivici, student la Conservator, specializat în cimpoi balcanic, va bucura publicul cu o surpriză. Evenimentul va fi moderat de actrița Adriana Irimescu.

Continuare a Ciudățenii amoroase din Bucureștiul fanariot, cartea aduce alte întâmplări despre excese, pasiuni devastatoare și despre consecințele dorințelor fără cenzură. Volumul pornește de la personajul sugerat în titlu, un libertin, care lasă moștenire cartea despre regulile neștiute ale desfrâului. Este vorba despre 17 reguli, fiecare conținând câteva povestiri tematice.

„Fiecare povestire pornește de la faptele știute și duce la cele întâmplate în teritoriile tenebroase, acolo unde începe depravarea.” (Doina Ruști)

Despre Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudățenii

„Curând s-au răspândit zvonuri despre dezmățul de la Gorgani, iar prin oraș au apărut femeile, care erau – cum să vă spun? – ca niște dovezi din cenușă, ca niște bijuterii scăpate dintr-un incendiu. Nu conta deloc starea lor socială, moralitatea ori alte rahaturi luate în seamă de analiști. Femeile astea – se vedea de departe că aveau o experiență comună. Păreau renăscute, întărite cu cine știe ce elixir. Până și veșmintele erau altfel, scoase în față prin câte un detaliu neașteptat, un nasture de argint, o plasă de perle căzută cu eleganță pe o ureche, un ciorap ieșit în inele și valuri de sub șalvari. Toate astea le observase Eleni și le notase cu grijă pe marginea unei cărți, una dintre acele cărțoaie cu poze frumoase, scrisă într-o limbă necunoscută. Noroc cu Eleni, care se îndurase să-i dea valoare, altfel nimeni n-ar fi întârziat pe o carte ca aia. Urmărind faptele, ajunsese să creadă că Depravatul de la Gorgani le făcea ceva acelor femei, poate le dădea otrăvuri ori elixire, le adăuga în sânge un demon ori o stafie, un duh al unei lumi inaccesibile prostimii de rând. Femei neînsemnate, slujnice conștiincioase, coconițe măritate cu demnitate, mame blânde, care nu ieșiseră noaptea pe stradă în viața lor, fetișcane nesărutate, chiar coconeturi bătrâne, preotese cu mila întipărită pe față, cârciumărese nerușinate, blidărese din golănimea orașului, în sfârșit, până la urmă orice femeie ajunsă în casa Depravatului din Gorgani – devenea marcă înregistrată.” (Doina Ruști)

„Doar ochiul introspectiv al autoarei și talentul său scriitoricesc fac ca bucăți de hârtie îngălbenită de trecerea timpului să fie capabile să transpună chipuri și veșminte, moravuri și bizarerii amoroase din peisajul bucureștean fanariot.” (Claudiu Turcitu)

„Un fir epic împletit cu mâna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atât de puternică, încât te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea. La limita dintre magic şi fantastic – în decorul unui Bucureşti pitoresc.“ (Bianca Burța-Cernat)

„Iubiri imposibile, scrise cu talentu-i binecunoscut, ridică perdeaua de pe o lume surprinzătoare.” (Eugen Negrici)

Despre Doina Ruști

Prozatoare de referinţă, cu certă contribuţie atât în neogotic, cât şi în realismul psihologic, apreciată pentru originalitate şi erudiţie epică, Doina Ruști a scris trilogia fanariotă (Manuscrisul fanariot, Mâţa Vinerii, Homeric) şi romane cu miză socială puternică: Fantoma din moară, Lizoanca, Logodnica. Cel mai recent roman al său este Paturi oculte (2020), o metaforă a pandemiei. Traduse în numeroase limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze şi de recenzii laudative în publicaţii internaţionale. Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România (2008) şi Premiul „Ion Creangă“ al Academiei Române (2009).

Doina Ruşti coordonează colecţia „Biblioteca de Proză Contemporană“, la Editura Litera, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucureşti.

Te-ar mai putea interesa și: