Traducătorul Alexandru Cormoș, despre romanul „Lasă lumea în urmă” de Rumaan Alam

Trebuie să spun din start că sufăr puțin de sindromul impostorului, fiindcă nu am tradus foarte multe cărți până acum, așa că nu aș avea cine știe ce revelații de împărtășit sau de spus ceva ce nu s-a spus deja.

Un prim lucru pe care l-am constatat a fost faptul că e un mare plus să-ți placă romanul, cartea. O fi la mintea cocoșului, dar e altfel procesul de traducere: uneori îți vine s-o iei înainte și să citești romanul într-o suflare, ca să știi cum se termină. Așa am pățit cu Lasă lumea în urmă. Chiar am nimerit o carte bună: plină de atmosferă, bine construită, foarte actuală. Dar, dincolo de asta, mi s-a părut foarte caldă, organică și familiară ca experiență descrisă, fiind prezentate viețile (lăuntrice și sociale) și tabieturile a două familii din zilele noastre. Astfel, e inevitabilă suprapunerea vieții tale, a cititorului, cu cea a personajelor.

Bestsellerul săptămânii pe Litera.ro: „Lasă lumea în urmă” de Rumaan Alam

Un alt lucru pe care l-am aflat traducând e acesta: obișnuiam să cred că sunt două tipuri de lectură – sau cel puțin două pe care le practicam eu: o lectură de suprafață, în cadrul căreia te lași distras și furat de subiect, trăiești cartea, empatizezi cu ea, iar la final atingi starea de catharsis (în cazul celor bune) – și cu asta, basta!; și o lectură ulterioară în timpul căreia, nemaifiind distras de acțiunea în sine, te poți concentra asupra mecanismelor narative, ceea ce pentru mine e delicios.

Dar iată că, mulțumită traducerilor, am descoperit o a treia dimensiune, cea a (re)scrierii, într-o oarecare măsură, a cărții. Descoperi că, vrând-nevrând, te afli într-un dialog oarecum parasocial cu autorul – dar atenție! nu întotdeauna plăcut. N-am să mint, eu unul mă mai înfurii uneori când acțiunea lâncezește din cauza unor descrieri interminabile sau a sondărilor lăuntrice demne de romane de-acum o sută de ani, când trebuie să caut tot felul de termeni și pierd timp prețios, când se folosesc expresii sau termeni care nu au echivalente exacte în română; când acronimele lor sună într-un fel și au sens, iar tu îți storci creierii să le dai sens în română, și ca mesaj, și ca formă; când mai dai peste poezii sau cântece inventate în carte, cu ritm, rimă etc. Ei, dar și satisfacția e mare când îți iese, trebuie să recunosc!

VIDEO. „Lasă lumea în urmă” de Rumaan Alam, dezbătut la Clubul de carte Litera. „Cartea strecoară un fel de frică, dar este o frică nouă față de ce am simțit anul acesta”

Asta-mi aduce aminte de un lucru pe care l-am aflat relativ de curând și la care nu m-am gândit niciodată, chit că e foarte logic, poate tocmai din cauză că e atât de la îndemână, încât nu te obosești să-l observi: Doamne, mulțumescu-Ți pentru internet! Serios! Spoiler alert – și e singurul pe care-l dau din carte, dar cred că e bunicel (și ca nedezvăluire efectivă, și ca hook ca să citești cartea): personajele din carte rămân, printre altele, fără internet.

Ia stai douăzeci de secunde, nu mai mult, și gândește-te la asta! Ești complet neajutorat. Iată, ajungi acum pe Strada Sforii (există?) din, nu știu… Ploiești. Și ăsta nu e cel mai mare dezastru din carte. Nici pe departe. Dar citiți-o ca să aflați ce și cum. Merită! Și n-o spun doar de dragul de-a o spune. Dar hai că m-am luat cu vorba.  

O carte pe zi: „Lasă lumea în urmă” de Rumaan Alam

Discutam cu unul dintre prietenii din editură, care-mi spunea că, pe vremuri, traducătorul comunica în unele situații direct cu autorul. Și să ne înțelegem! – comunica prin scrisori, hai,  telefonic, uneori. Fiindcă nu exista internet. Ca să-l întrebe de tot felul de referințe culturale străine de cultura în care traducea. E fascinant să te gândești că, pe de-o parte, procesul era mult mai intim, dar pe de altă parte, infinit mai greoi. Și ca timp, și ca eventuale neînțelegeri, rezolvate, presupun, în decursul câtorva luni.

Vă las cu gândul ăsta. Citiți cartea! Merită! Și un imens mulțumesc corectorilor și redactorilor, eroii prea puțin recunoscuți ai formei finale a traducerii. Serios, mulțumesc.

Despre Alexandru Cormoș

Alexandru Cormoș (n.1991) lucrează în departamentul de Copyright al Editurii Litera și traduce în timpul liber. Absolvent al Facultății de Litere din cadrul UBB și al unui master în Creative Writing la University of Oxford. E înnebunit după mașini, cultura pop, muzică, seriale, cărți și horoscopul lui Neti.

Despre romanul Lasă lumea în urmă

Amanda și Clay pleacă în vacanță împreună cu copiii lor, departe de agitația din New York, într-un colț îndepărtat din Long Island, unde urmează să stea într-o casă luxoasă, închiriată pentru o săptămână. În prima zi, adulții cumpără cantități enorme de mâncare, dulciuri și băuturi scumpe și profită din plin de piscină. Copiii stau cu ochii lipiți de televizor și de telefoane. Noaptea, însă, paradisul lor se destramă odată cu bătăile în ușă ale unui cuplu în vârstă, de culoare: Ruth și G.H., proprietarii casei, pe care nu-i întâlniseră niciodată personal, aduc vestea că în New York a avut loc o pană de curent, care a lăsat orașul în beznă. În împrejurări tot mai alarmante, cele două familii sunt puse la încercare: Câtă încredere să aibă unii în alții? Este casa de vacanță, izolată de civilizație, un loc în care să se simtă în siguranță? Și, în definitiv, ce s-a întâmplat în lumea de afară, pe care au vrut să o lase în urmă?

Rumaan Alam scrie un roman provocator și plin de suspans despre complexitatea misiunii de părinte, despre rasă și clase sociale, despre relevanța unor principii și valori în situații de criză extremă.

CE SPUN CRITICII DESPRE LASĂ LUMEA ÎN URMĂ DE RUMAAN ALAM

„Cea mai bună carte pe care o puteți citi în acest moment… O cursă teribilă perfect construită și, în același timp, un roman de idei, Lasă lumea în urmă combină tehnica narativă iscusită, o perspectivă nemiloasă asupra culturii consumeriste și câteva momente cu adevărat șocante… O lectură excepțională care vă va urmări multă vreme după ce veți parcurge în goană ultimele pagini.“ (USA Today)

„Atât de inteligent și atât de subtil, încât atrage cititorul într-o falsă impresie de siguranță și stăpânire a situației… Inițial, cartea pare să fie despre căsătorie și familia modernă, priorități și alegeri, despre felul în care se măsoară succesul în secolul XXI – atâta tot. Dar este mult mai mult de atât… Perfect sincronizat cu incertitudinea lumii în care trăim.“ (Library Journal)

Vă invităm să urmăriți un interviu cu Rumaan Alam, realizat în exclusivitate pentru Editura Litera: