
Idiotul. Vol. 122
Versiuni disponibile
Întors la Sankt-Petersburg după un tratament de patru ani la un sanatoriu din ElveÈ›ia, prinÈ›ul Lev Nikolaevici MîÈ™kin este luat în râs de înalta societate a oraÈ™ului, care îl consideră sărac cu duhul. MîÈ™kin este mereu sincer, atitudinea lui fiind luată de majoritatea oamenilor drept prostie. În candoarea lui, MîÈ™kin se simte atras de două femei de condiÈ›ii foarte diferite: Aglaia Ivanovna, femeia cinstită, de familie bună, de care e îndrăgostit, È™i Nastasia Filippovna, femeia compromisă, de care prinÈ›ul se simte legat prin compasiunea pe care i-o inspiră.
Roman în care umanității personajului principal îi este opusă violenÈ›a unei societăți lipsite de toleranță, Idiotul este una dintre cele mai remarcabile scrieri ale lui Dostoievski È™i o capodoperă a literaturii universale.
Ideea principală a romanului este înfățiÈ™area unui om întru totul sublim. Nimic nu-i mai greu pe lume mai ales acum...Voi aminti că dintre chipurile sublime ale literaturii creÈ™tine cel mai apropiat de desăvârÈ™ire este cel al lui Don Quijote. Dar acesta este sublim numai pentru că, în acelaÈ™i timp, este È™i ridicol... Pe când la mine nu există nimic, nimic asemănător... F.M. Dostoievski






