Bedros Horasangian despre „Amazoanele Mossadului. Extraordinarele femei din serviciul secret israelian” de Michael Bar-Zohar, Nissim Mishal

Unii aleargă după carne de miel – săracele animăluțe! –, alții stau să pritocească prin cărți. Cui îi place cititul poate trece în plan secund gătitul. De ce să te ostenești ore în șir cu oalele puse pe foc, dacă un sandviș și-o cafea pot aduce puțină liniște pentru lectură. Că suntem în plin Post Mare, că apar cărți cu nemiluita, care mai de care mai tentante.

Iată un volum care aterizează în plină actualitate internațională. Război în Ucraina, conflicte multiple în Gaza, mai nou, și campusurile universităților americane, dar și străzile din Londra etc. au dat în clocot. Studențimea, în parte solidarizată cu profesorimea, a intrat într-o mare zaveră protestatară, cam ca în 1968, într-o mișcare propalestiniană – Stop War! Ceasefire! OK! Cum, cine? Și nu prea pricepem de unde provine acest trend antiisraelian, antievreiesc și, pe alocuri, anticapitalist. Știm doar că mereu iranienii, rușii și chinezii își vâră coada, pe principiul – ptiu, încurcă-i, drace!, știm doar că românul zice bine – tineretului american i s-a urât cu binele.

Să luăm lucrurile așa cum sunt și să încercăm să despărțim grâul de neghină. Organele de ordine americane – obișnuite cu bumbăceala – au intervenit în forță și au fost operate sute de arestări. Protestele și violențele continuă însă. Universitatea Columbia din NYC – unde avea o catedră prestigioasă omul de teatru Andrei Șerban și care nu s-a sfiit să nu fie de acord cu aiurelile corectitudinii politice și s-a retras elegant – dă tonul unei revolte nejustificate, mai ales că, oricând, situația poate degenera. Antisemitismul își scoate colții prin marile universități americane și violențele pot să escaladeze.

Pe fondul acestor mișcări protestare care, evident, au loc și în contextul alegerilor prezidențiale americane din toamna acestui an, continuă Războiul din Gaza. Operațiunile militare întreprinse de Israel pentru a anihila – misiune imposibilă! – definitiv organizația teroristă Hamas sunt în curs. Mereu se uită cine a început acest conflict. Se ignoră de unde au plecat toate aceste incidente – întreprinse de Hamas împotriva unor cetățeni israelieni, în atacul surpriză din 7 octombrie 2023 – care au surprins autoritățile israeliene, dar mai ales serviciile secrete, în cap cu faimosul Mossad. Despre activitatea acestui serviciu au tot apărut și pe la noi lucrări bine documentate, dintre care două, „Mossad. Istoria sângeroasă a spionajului israelian“ și „Misiuni la limita imposibilului. Operațiuni care sfidează moartea ale forțelor speciale israeliene“, tot la Editura Litera și merită a fi citite. Lucrările sunt semnate de aceiași Michael Bar-Zohar, fost profesor la Emory University, Atlanta, și consilier al generalului Moshe Dayan, și Nissim Mishal, fost director al Televiziunii de Stat și autor a numeroase cărți de succes despre istoria Israelului, care ne oferă acum un volum la fel de incitant. De ce? Pentru că se ocupă de „Amazoanele Mossadului. Extraordinarele femei din serviciul secret israelian“ (Editura Litera, 2024, traducere din limba engleză de Monica Pârvulescu) și ne relevă rolul jucat de sexul așa-numit slab – mă tem că expresia a și dispărut, dar ea era un soi de elogiu adus feminității, pe vremea bunicilor noștri, care nu se îngrămădeau să facă abonamente la sălile de fitness și nu urmau cursuri de Karate sau Kung Fu, făceau doar programări la coafor – în operațiunile întreprinse de Mossad și guvernul israelian, pentru a-și proteja cetățenii și propriile interese.

Cei doi autori, cu vechi stagii de activitate prin media israeliano-americană (coptuți bine amândoi, Bar-Zohar, născut în 1938 la Sofia, Bulgaria, Nissim Mishal, în 1949 la Bagdad, Irak), se ocupă de această dată de femeile lohamot , luptătoare ale Mossadului, care au activat de-a lungul deceniilor în cadrul serviciilor secrete. Fără să fie o lucrare de militantism feminist, se pun accentele cuvenite. Prezentarea luptătoarelor și agentelor Mossad este făcută cronologic, în ordinea în care apar pe ecranul istoriei mișcării sioniste din Palestina, aflată sub mandat britanic până la constituirea statului Israel, în 14 mai 1948, și apoi în slujba directă a serviciilor secrete. Multe nume de femei obișnuite care devin eroine, la propriu, sau eroine, la figurat, ale unor acțiuni/operațiuni secrete, unde și în care femeile angrenate în astfel de misiuni – dintre cele mai complicate și riscante – dau dovadă nu doar de curaj, ci și de abilități multiple.

O poveste împărțită în cinci capitole, fiecare capitol cu protagonistele lui.

Partea întâi – Pionierele – se ocupă de primele agente din prima jumătate de secol XX. Sarah Aaronson, Yolande Harmor, Shula Cohen, Marcelle Ninio – care va fi torturată bestial de agenții egipteni – sunt nume care e bine că sunt scoase de sub aripa uitării.

Capitolul al doilea – Micul Isser recrutează amazoane – se ocupă de alt grup de Lahomet ce a acționat prin toată lumea (nu știu dacă termenul de amazoane e cel mai potrivit), din Buenos Aires la Cairo, unde Yehudit Nissiuahu, Isabel Pedro sau Nadine Frey au operat cu mult curaj.

În capitolul următor, Dl. Mike Harari și Doamnele lui (Sylvia Rafael, Yael, Danielle și Erika, care chiar lichidează cu sânge rece lideri palestinieni dintre cei dovediți că au ucis cetățeni israelieni), intră în scenă cel mai faimos agent israelian – Mike Harari –, cu o biografie demnă de un alt James Bond. A lucrat pentru Mossad, dar a ajuns să fie și consilierul lui Noriega în Nicaragua. Recrutarea agenților și luptătorilor Mossad, cu atâtea nume și identități schimbate, dă o notă de suspans în plus acestor activități. De operațiunile în sine, ce să mai spunem. Viețile sunt mereu puse în cumpănă. Unele luptătoare au plătit cu viața activitatea lor.

Partea patra – Ape cristaline, plaje virgine… și un secret – se ocupă de Yolam, Gila și Ilana (parcă ar fi nume de prăjituri), dar când citim ce au făcut și cu ce s-au ocupat aceste curajoase femei nu reușim decât să tăcem. Adică faimoasa operațiune „Frații“, prin care un număr uriaș de evrei etiopieni au fost repatriați prin Sudan, pe calea aerului, în Israel. Evreii etiopieni sunt parte a societății israeliene de azi. Teribilă operațiune, ca și atacul de la aeroportul Entebbe, din Uganda, unde au fost eliberați cei peste o sută de ostatici luați cu anasâna de teroriștii arabi. Sau ca și cea mai tare operațiune a Mossadului, depistarea locului ascuns și apoi capturarea arhivei nucleare iraniene: 500 de kilograme de documente extrase de un comando în care Dina și Sami, nume fictive, o femeie și un bărbat, au pătruns într-o locație bine pitită de la marginea Teheranului, o spectaculoasă operațiune care a durat cinci ore și la care au participat mai mulți agenți fără să se tragă un foc de armă. Astfel, dovezile că Iranul și-a continuat programul nuclear au fost duse la Tel Aviv și apoi prezentate la Washington partenerilor americani.

În martie 2018, prim-ministrul israelian – același Benjamin Netanyahu ca și astăzi – îl convingea pe Donald Trump să se retragă din acordul cu Iranul (semnat de Președintele Barack Obama!), legat de programul nuclear iranian. Pericolul planează și astăzi. Dincolo de spectaculoasele narațiuni ale operațiilor, deslușim în primul rând ceea ce și-au propus și cei doi autori: prezența și activitatea femeilor în operațiunile speciale ale serviciilor secrete. Și, încă un detaliu important, nimic nu le-a împiedicat pe aceste curajoase femei luptătoare să fie și mame.