Citește un fragment în avanpremieră din cartea „De ce visăm”, o incursiune fascinantă în știința viselor

De ce visăm? de Alice Robb, carte ajunsă în topurile Vogue, Elle, Literary Hub, TIME, New York Magazine și The London Evening Standard, a apărut la Editura Litera în luna ianuarie 2021.

O incursiune fascinantă în noua știință a viselor: cum funcționează acestea, de ce apar şi cum putem profita de beneficiile vieţii noastre nocturne.

Despre De ce visăm?, carte apărută la Editura Litera

În timp ce se afla într-o călătorie de studiu în Peru, jurnalista Alice Robb a ajuns să fie fascinată de visarea lucidă – fenomenul neobișnuit în cadrul căruia o persoană adormită își poate da seama că visează și chiar poate controla experiența visului. Aceste incursiuni pe tărâmul subconștientului i s-au părut misterioase, dar captivante, așa că Alice Robb s-a apucat să se familiarizeze cu știința viselor – și a făcut-o într-un moment extrem de oportun, chiar în perioada când cercetătorii începeau să înțeleagă de ce există visele. Acestea nu sunt doar evenimente întâmplătoare, ci au scopuri clare: ne ajută să învățăm și chiar să ne depășim traumele psihice.

Pornind de la cercetări mai noi și mai vechi, dar și de la experiența ei și a altor experți în vise, Robb ne explică de ce visele sunt esențiale pentru sănătatea noastră emoțională și fizică. Ne arată de asemenea cum ni le putem aminti mai bine – și de ce ar trebui să ni le amintim. Urmărește legăturile complexe dintre vis și creativitate și oferă chiar sfaturi cu privire despre cum putem savura aventura intensă a visului lucid.

De ce visăm? este o examinare clară, cu informații de ultimă oră, a sensului și scopului viziunilor noastre nocturne și un ghid care ne ajută să schimbăm viața pe care o trăim în vis – pentru a ne face viața de zi cu zi mai bogată, mai sănătoasă și mai fericită.

Citește un fragment în avanpremieră din cartea De ce visăm? de Alice Robb

Până în secolul al XIX-lea visele au fost considerate ca făcând parte mai curând din domeniul spiritualității, decât din cel al științei. În diverse tradiții religioase visele au fost considerate ca fiind un canal prin care oamenii obișnuiți ar putea experimenta o altă lume și prin care profeții ar putea proroci voința zeilor. Iosif, personajul biblic din Vechiul Testament, și‑a câștigat funcția la curtea regală tălmăcind visele faraonului, explicând că cele șapte vaci grase și cele șapte vaci slabe reprezentau venirea a șapte ani de belșug și a șapte ani de foamete. Se spune că azanul – chemarea la rugăciune a musulmanilor – a fost inspirat dintr‑un vis al unuia dintre adepții lui Mahomed. Propriile vise ale lui Mahomed i‑au adus alinare în momentele de îndoială și i‑au dat confirmarea că era pe calea cea dreaptă. Scriptura hindusă ne învață că visele conțin predicții sigure, deși ciudate; pierderea unui dinte în vis prezice moartea, în timp ce un coșmar în care ești decapitat este semn de viață lungă. Se presupune că nașterea lui Buddha a fost vestită de un vis în care mama lui, regina Maya, a văzut un elefant alb care ducea o floare de lotus și mergea în jurul ei, iar apoi a intrat în pântecele ei.

Visele au fost deseori recunoscute ca fiind ferestre către viitor. În lumea antică, doctorii le considerau ca pe un fel de raze X magice, consultându‑le pentru a obține indicii despre prognosticurile pacienților lor. „Începutul bolilor și al altor stări maladive care sunt pe cale să ne afecteze corpul“, scria Aristotel în secolul al IV‑lea înainte de Hristos, „este probabil mai evident în somn decât în stare de veghe.“ Medicul grec Hipocrate se delecta cu puterea viselor în diagnosticare, adoptând abordarea literală. Susținea, de exemplu, că visele cu râuri repezi semnificau un surplus de sânge în corp. Câteva secole mai târziu, medicul Galen a pretins că „a salvat mulți oameni aplicând un tratament prescris într‑un vis“. El considera esențial să îi întrebe pe pacienții lui ce au visat, așa cum îi întreba ce simptome au și își lua în serios chiar propriile vise; el a pus pe seama unui vis și alegerea drumului său în viață: Asclepios, iubitul zeu al vindecării și al viselor, i‑a ordonat să devină chirurg.

Zeul grec al visului a inspirat nivelul de adorare al cultului său. Timp de mii de ani – multă vreme după ce civilizația care l‑a inventat s‑a prăbușit –, pelerini și invalizi au călătorit din întreaga zonă a Mediteranei să îl venereze la templul său din Epidaur, pentru a dormi într‑un sanctuar intern numit abaton și pentru a se ruga pentru găsirea unui diagnostic sau pentru a avea un vis prin care să își găsească vindecarea. Relicvele descoperite la sanctuarele lui Asclepios – membre și capete din teracotă, un deget cu un nodul canceros – atestă marile puteri pe care se credea că le posedă. O inscripție ne povestește despre un bărbat numit Lucius, care a călătorit până la templul lui Asclepios, la Roma, din cauza unei dureri de piept. Acolo, a visat cum i s‑a ordonat să strângă cenușa din altar, să o amestece cu vin și apoi să aplice acest elixir în locul dureros. O altă inscripție descrie un vis al unui soldat orb, care a primit în vis instrucțiuni cum să facă un balsam din miere și din sângele unui cocoș alb, cu care să se ungă pe ochi.

Visele pot fi atât de realiste, sursele lor atât de enigmatice și efectele lor atât de puternice încât explicațiile supranaturale pot părea aproape logice. Visele în care se comunică cu Dumnezeu sau în care apar persoane decedate pot insufla un sentiment de teamă și celui mai convins ateu sau pot îndemna la mai multă spiritualitate înclinată spre minune dacă au depășit un anumit prag al lumii spirituale. Visele ne pot schimba chiar și credințele. Un misionar metodist se plângea odată că sarcinile lui „deveneau mult prea adesea rigide în ceea ce privește religia și rugăciunile, nu din cauza predicării, ci cel mai frecvent datorită unui avertisment primit în vis“.

Unii savanți chiar afirmă că religia însăși își are originea în vise și în încercările noastre de a le înțelege. Psihologul Kelly Bulkeley și expertul în neurologie Patrick McNamara cred că noi am inventat contextele religioase ca un mod de a înțelege experiența mistică firească a visului. Chiar și visele obișnuite ne fac să plonjăm în lumi alternative, universuri cu reguli diferite sau în care nu există reguli, unde oamenii se transformă în monștri și unde ființe supranaturale sunt direct interesate de problemele voastre personale – lumi asemănătoare cu cele din mituri. Viziunile pe care le avem în somn sau în stare de veghe ne propulsează în căutarea răspunsurilor. Unele cercetări sugerează că schizofrenicii, a căror boală se caracterizează prin halucinații, sunt ma înclinați spre religiozitate decât restul populației.

Traducere din limba engleză de Georgeta Cârstea și Delia Zahareanu

Ce spun criticii despre cartea De ce visăm? de la Editura Litera

„Studiind importanța istorică și socială a viselor și analizând cele mai recente cercetări științifice în domeniu, Robb încearcă să corecteze erorile comune în abordarea acestui fenomen al inconștientului nostru. Visele sunt niște interlocutori foarte interesanți, susține Robb în această carte convingătoare și plăcută.“ (Vogue)

 „De ce visăm? este un discurs inteligent și antrenant care demontează ideea că somnul este o simplă pauză a conștiinței. Explorând misterul și utilitatea viselor, [Alice Robb] încearcă să ne convingă că somnul nu este doar «opusul» treziei, ci un alt tărâm al ființei, o a doua conștiință, plină de înțelepciune și de simțul aventurii… Prin celebrarea viselor ca artefacte poetice, Robb oferă un binevenit antidot la medicamentul pe care ni-l administrează majoritatea propovăduitorilor somnului.“ (New Yorker)

„De ce visăm? este o pledoarie spirituală și convingătoare pentru vise și pentru povestirea lor… Poate că nu știm de ce visele «se derulează în metafore distorsionate și în imagini incoerente», dar, învățând să le decodăm, putem învăța să ne decodăm pe noi înșine… Tot ce avem de făcut, ne spune Robb, este să fim atenți.“ (NPR.org)

„Un argument convingător pentru prețuirea pe care o merită lumile noastre din vis.“ (New York Post)

„Pentru oricine a ținut vreodată un jurnal de vise sau a fost obsedat de ideea visării lucide, iată o explorare aprofundată din punct de vedere științific a misterioaselor fenomene nocturne din timpul somnului.“ (Elle)

Despre Alice Robb, autoarea cărții De ce visăm?

Alice Robb este scriitoare și locuiește în Brooklyn. Are o rubrică permanentă la revista Science of Us din New York și a colaborat cu Elle, New Statesman, Foreign Policy și The New Republic, unde a lucrat ca redactor. A studiat arheologia și antropologia la Oxford.