Doamna cu cățelul

„Geniul poate să se exprime pe scurt și totuși să cuprindă întreaga plinătate a vieții, în virtutea unui laconism și a unei concizii demne de cea mai profundă admirație [...] Faptul că am înțeles mai bine acest lucru ceva mai târziu în viață se datorează în mare parte familiarizării mele crescânde cu arta lui Cehov; căci povestirile sale egalează tot ce este mai bun și mai măreț în literatura europeană.“        (Thomas Mann)

„Dacă există un prozator pe care să-l pot numi fără nici o ezitare ”geniu”, acesta este Anton Cehov. Nimeni nu a mai scris ceva asemănător până la el și, odată cu moartea lui, totul s-a schimbat în literatura lumii. Cele treizeci și ceva de povestiri pe care le-a publicat în ultimul deceniu de viață dezvăluie o viziune asupra condiției umane și un mod de a scrie despre ea care sunt încă perfect valabile și prevalente până în ziua de azi. Poate pentru că era medic și, atunci când își scria povestirile majore, știa că are să moară, Cehov a perceput cu acuitate lipsa de continuitate și de sens a vieții, absurditatea și cruzimea ei aleatorie. Comice, laice, libere de orice sentimentalism, refuzând să condamne sau să elogieze, povestirile lui Cehov continuă să exprime un adevăr uman inconfundabil la peste o sută de ani de la apariția lor. […] Toți scriitori adevărați sunt, într-un fel, cehovieni.“        (William Boyd)

„Cehov este cel mai subtil și mai delicat analist al relațiilor dintre oameni.“       (Virginia Woolf)

„Cehov nu spune nimic nou, dar ceea ce spune îi iese tulburător de simplu, de clar și de convingător și, de aceea, teribil, incontestabil de adevărat.“        (Maksim Gorki)