Bedros Horasangian despre volumul „Epoca iluziilor. Cum și-a irosit America victoria în Războiul Rece”

Cine vrea să priceapă ce e și cu America asta ar face bine să citească și niscaiva cărți dedicate ei. Bibliografie, berechet. Dacă mai sunt de înțeles vechile turcisme, care fac loc la iuțeală neologismelor. De genul bullying sau reziliență – multă lume se întreabă ce-i cu ele… că produc valuri. Asta-i viața, mergem înainte, cum spun prezentatorii de televiziune când trec la un alt subiect. Chiar dacă, pe fond, „de la câte fire de nisip începe o grămadă?“ rămâne interogația de temelie a filosofiei de mii de ani. Ce facem ca să pricepem ce este cu adevărat acest partener strategic, care ne asigură securitatea națională și somnul liniștit?

Nu doar serialele de televiziune te apropie de America – Dallas, pentru generația mea, Homeland. Rețeaua terorii, pentru cei care azi nu sunt nici babalâci, nici tataie, cum te mai gratulează câte un june imberb, pe care nu poți să-l pocnești nu doar pentru că nu e frumos, ci și fiindcă nu te lasă legea, pe care vrei o respecți. Și ești obligat să suni la 112 să vină poliția și să facă dreptate. Care dreptate, dacă ne uităm la cazurile George Floyd și Aleksandr Navalnîi? Da, sunt destule studii serioase care ne introduc în marele mister al lumii de azi care rămâne USA.

America Is Back, anunță cu tărie noul președinte american, Joe Biden, relansarea relațiilor cu partenerii europeni și euroatlantici. Make America Great Again este un slogan mai vechi care animă masele populare de peste ocean. (Orice vorbuliță care îndeamnă la unitate națională irită pe cei care au trăit decenii în comunism.) America rămâne America oricum am suci lucrurile și perspectiva din care o privim. Și să revenim la oile noastre. O carte de excepție, pe care merită să ne facem timp s-o citim cu atenție. Este o sugestie și recomandare din partea unuia care a stat câțiva ani în Statele Unite.   

De la Războiul Rece la prezent

Andrew J. Bacevich semnează volumul Epoca iluziilor. Cum și-a irosit America victoria în Războiul Rece (Editura Litera, 2021, traducere din limba engleză de Gabriel Tudor). O carte care se poate citi cu folos în această săptămână în care președintele Joe Biden  a realizat un spectaculos traseu transatlantic. A fost în trei țări – Marea Britanie, Belgia și Elveția, a participat la patru reuniuni – G7, NATO, UE și, last but not least, la o întâlnire face to face cu mereu acrul-demonic lider rus Vladimir Vladimirovici Putin. La Geneva, în Elveția. Contează ce au discutat cei doi președinți, dar contează foarte tare și ce spune Bacevich despre America în cartea lui. Care se deschide cu o trimitere/citat dintr-un prozator american cu ștaif, John Updike: „Fără Războiul Rece, care mai e rațiunea de a fi american?“ Câștigarea Războiului Rece – care a urmat celui de Al Doilea Război Mondial devastator – de către SUA și aliații săi dintr-un Occident democratic a dus la situație inedită. Tot înarmându-se și pregătindu-se de ce poate fi mai rău – un război mondial –, ajung să vadă cum lupta dintre Vest și Est, dintre democrație și comunism, într-o acerbă competiție, se încheie cu victoria democrației. Bună, rea, cu sincope, totuși altceva decât autocrațiile care nu au dispărut. Arsenalul nuclear și înarmarea până în dinți a părților aflate pe poziții ireconciliabile – doar aparent – au produs o situație paradoxală. Un război nu mai era posibil pentru că s-ar fi ales praful de întreaga omenire. Așa s-a ajuns la coexistența pașnică, așa s-a ajuns la limitarea înarmărilor, chiar dacă „Războiul stelelor“ lansat de președintele Ronald Reagan a îngenuncheat tehnologic URSS-ul care se îndrepta spre un colaps puțin previzibil cu două decenii în urmă.

Un parcurs de politică internă și externă

Ce face Bacevich? Ne explică de-a fir a păr ce s-a întâmplat în politica internă și externă a Statelor Unite. Cu exemple culese din toate straturile societății, de la omul de rând la cel de peste rând din Wall Street și la straniul personaj care a dominat ultimul deceniu, președintele atipic Donald Trump. Trecem prin mai multe președinții, depășim și acel fatidic 11 septembrie care a remodelat lumea, și avem o radiografie a unei societăți care se schimbă din mers. Nu doar contrele dintre republicani și democrați, deseori dure, nu doar președinții care au impus o direcție sau alta Americii – că e vorba de Bush junior sau de Obama și Trump –, ci și situația economico-financiară, cu reverberații sociale profunde, care au marcat societatea americană. Șomaj, declin economic, violență, confruntarea directă cu o Chină care vine și se infiltrează peste tot.

Nu e vorba doar de uriașe sume de bani, ci și de influență în relațiile internaționale. Alegerea unui președinte ca Donald Trump devine o provocare periculoasă pentru Statele Unite. Și Andrew Bacevich – ca și destui dintre editorialiștii de la New York Times, care dau tonul opțiunilor publice – scoate în evidență întreg procesul care a avut loc în societatea americană. Cum profesionalismului – dar și cinismului – lui Hillary Clinton i-au fost preferate capriciile lui Trump. Cu tot ce a urmat. Cu tot ce se întâmplă și astăzi într-o Americă în care noul președinte Joe Biden are de împăcat capra problemelor politico-militare internaționale cu varza celor sociale provocate nu doar de pandemia de Covid.

Trump a divizat profund America. Bacevich – care la bază e militar de carieră înainte de a deveni prof de istorie și relații internaționale la Universitatea din Boston – ne explică documentat și exemplar parcursul SUA în ultimele decenii. De la momentul câștigării Războiului Rece, cu inerentele speranțe în prosperitate și pace durabilă, până în acești ani de multiple seisme financiare și contradicții de tot felul, ani în care au crescut inegalitățile sociale – Detroit, capitala mondială a industriei auto, motorul, cândva, al economiei americane, devine o fantomă – și Trump a indus o confuzie greu de administrat.

O sinteză a destinului american recent

„Marea eroare a naturii noastre“, scria Edmund Burke în 1756, „este că nu știm unde să ne oprim“, și, prin urmare, în final, „pierdem tot ce am agonisit din cauza dorinței insațiabile de a dobândi mai mult“. Această singură frază captează esența destinului care i-a afectat pe americani în sfertul de secol ce a urmat Războiului Rece. „Ce destinație ne așteaptă în viitorul apropiat este dificil de știut“, concluzionează dubitativ Andrew Bacewich, ca un om care a văzut și trăit multe la viața lui. Cartea lui a apărut în 2020, așa că tot ce s-a consumat în timpul vizitei președintelui Biden în Europa știm de la CNN și BBC. Nu avem cum să nu facem corelațiile ce se impun de la sine. Altfel, life goes on, cu pandemie cu tot și cu vacanța/concediile care stau să ne aspire în cele două luni de vară ce urmează. As Time Goes By, îmi vine în memorie cântecul preferat de personajul întruchipat de nemuritorul Humphrey Bogart în filmul Casablanca. Tare l-aș mai revedea după ce am citit cu interes și participare, emotionally involved, ca să mă izmenesc la rândul meu cu noile expresii americane care ne tot dau târcoale. Oare cei care se vaccinează și primesc trei mici și două chifle în Piața Obor nu ar merita și o carte? Epoca iluziilor s-ar transforma în ceva concret și palpabil.     

Despre Epoca iluziilor

O relatare provocatoare și o analiză pătrunzătoare despre absurditățile și amăgirile de după Războiul Rece care au culminat cu epoca lui Donald Trump

Când Războiul Rece s-a încheiat odată cu căderea Zidului Berlinului, autoritățile de la Washington au simțit că triumfaseră într-o luptă istorică mondială. Partea bună câștigase, un verdict decisiv și ireversibil. Pentru „națiunea indispensabilă“ a lumii, „singura superputere“, viitorul părea foarte luminos. Istoria, după ce adusese Statele Unite chiar la vârful puterii și al prestigiului, a validat capitalismul liberal-democratic în stil american ca aplicabil universal.

În deceniile următoare, americanii aveau să pună această pretenție la încercare. Aceștia vor îmbrățișa promisiunea globalizării ca sursă de bogăție fără precedent, în timp ce se vor angaja în campanii militare de anvergură pentru a suprima dezordinea și a impune valorile americane în străinătate, încrezători în capacitatea forțelor SUA de a învinge orice dușman. Între timp, își puneau toate speranțele în Casa Albă pentru a îndeplini promisiunea adusă de triumful în Războiul Rece: prosperitate inegalabilă, pace durabilă și libertate absolută.

În Epoca iluziilor, autorul de bestselleruri Andrew Bacevich ne duce de la acel moment al victoriei aparent finale la epoca lui Trump, spunând o poveste epică a nebuniei și a amăgirii. Scriind cu elocvența sa obișnuită și beneficiind de impresionantele sale cunoștințe, el explică cum, într-un sfert de secol, Statele Unite au ajuns la o creștere a inegalității, la un război permanent, la o confuzie morală și o populație din ce în ce mai supărată și înstrăinată și, desigur, la cel mai ciudat președinte din istoria americană.

Ce spun criticii despre Epoca iluziilor

„Oferă perspective înfricoșătoare asupra modului în care victoria dulce a Americii din Războiul Rece a fost irosită… Extrem de interesant.“ (The Economist)

„Cei care nu sunt familiarizați cu lucrările lui Bacevich vor fi încântați să întâlnească un gânditor de primă clasă ale cărui analize scrupuloase, obiective și bine scrise sfidează etichetarea superficială… De recomandat cu căldură.“ (CHOICE)

„Această analiză înțeleaptă a modului în care Statele Unite și-au risipit «victoria din Războiul Rece» arată cum elitele au irosit dividendul păcii cu politici care favorizează neoliberalismul global, hegemonia militară și individualismul radical, paralizând Washingtonul și predând Biroul Oval unui candidat incompetent.“ (Margaret O’Brien Steinfels, fost editor, Commonweal)

„Cele mai importante provocări ale Americii l-au precedat pe Trump și vor exista și după el, susține Andrew Bacevich în această poveste picantă și intensă despre politica SUA. Această carte îi va mânia pe mulți cititori, dar ar trebui să aprindă și dezbateri întârziate despre războiul permanent permis de apatia publică și de inegalitatea economică produsă de neoliberalismul globalizat.“ (Mary Dudziak, autoare a War Time)

Despre ANDREW BACEVICH 

ANDREW BACEVICH este profesor emerit de istorie și relații internaționale la Universitatea din Boston și cofondator al Institutului Quincy pentru Guvernare Responsabilă. Absolvent al Academiei Militare a SUA și al Universității Princeton, el a servit în armata americană timp de 23 de ani. Printre cele mai recente lucrări ale sale se numără Breach of Trust, The Limits of Power, America’s War for the Greater Middle East și Twilight of the American Century. Articolele lui au apărut în New York Times, London Review of Books și American Conservative, printre altele.

DESPRE BEDROS HORASANGIAN

Bedros Horasangian este fiul lui Ovanes Horasangian, inginer, și al Nadiei Horasangian. După absolvirea Liceului „Spiru Haret” (1965), urmează Facultatea de Echipament Tehnic a Institului Politehnic din București (1965-1970). Începe să lucreze ca inginer, dar renunță pentru a se dedica scrisului. Colaborează la revistele România literară, Tribuna, Viața românească, Observator cultural. A fost atașat cultural la Ambasada României în Grecia (1997-2000) și director al Centrului Cultural Român din New York (2002-2004). Debutul literar în 1984 cu două volume de povestiri: Curcubeul de la miezul nopții și Închiderea ediției.