A.J.R. Waterston
Top cele mai citite cărți Litera în luna ianuarie 2022
Ipoteza iubirii de Ali Hazelwood, Ultimul cuvânt. Retrăind Fenomenul Pitești de Alin Mureșan, O privire spre Asia. Amintirile unui ambasador de Viorel Isticioaia-Budura sunt în topul preferințelor cititorilor în luna ianuarie 2022.
Descoperă cele mai comandate titluri pe Litera.ro în luna ianuarie!
Ipoteza iubirii, Ali Hazelwood
Olive Smith este în anul al treilea de doctorat la Universitatea Stanford și nu crede în relațiile romantice de durată. Dar prietena ei cea mai bună este convinsă de importanța iubirii, așa că, pentru a o convinge pe Anh că se întâlnește cu cineva și că este pe drumul cel bun pentru a fi fericită până la adânci bătrâneți, Olive trebuie să ia o hotărâre. Oamenii de știință au nevoie de dovezi. Așadar, ca orice biolog care se respectă, Olive intră în panică și se sărută cu primul bărbat pe care îl vede.
Citește un fragment în avanpremieră din „Ipoteza iubirii” de Ali Hazelwood
Acel bărbat este nimeni altul decât Adam Carlsen, un tânăr profesor în vogă și un mârlan bine-cunoscut. Tocmai de aceea, Olive este de-a dreptul uluită când tiranul laboratorului de la Stanford acceptă să intre în joc și să fie iubitul ei fals. Dar când o mare conferință științifică o ia razna, turnând acid peste cariera lui Olive, Adam o surprinde din nou cu sprijinul său de neclintit și cu un abdomen ca de piatră… cu pătrățele și tot tacâmul.
Dintr-odată, micul lor experiment se apropie periculos de mult de combustie. Iar Olive descoperă că singurul lucru mai complicat decât o ipoteză despre iubire este să-și pună propria inimă sub microscop.
Puterea sensibilității. Valoarea empatiei într-o lume din ce în ce mai dură, Anita Moorjani
Empaticii sunt persoane extrem de sensibile, care simt foarte intens emoțiile și suferințele celor din jur, iar de multe ori le și absorb ca un burete, ceea îi afectează nu doar psihic, ci și fizic. În plus, înclinația lor de a-i ajuta pe cei din jur și de a le face pe plac îi determină să-și consume mare parte din energie pentru a satisface nevoile altora, neglijându-și propriile nevoi – de aceea se și simt de multe ori epuizați, deprimați și nefericiți.
Ea însăși o empatică, Anita Moorjani își propune să arate că, deși uneori pare o povară, sensibilitatea poate fi transformată într-o adevărată putere. Pentru asta, empaticii trebuie să-și asume natura lor unică și să-și dea seama că, deși subevaluate în lumea de azi, intuiția, compasiunea și generozitatea sunt punctele lor forte. Apoi trebuie să înțeleagă că empatia fără iubire de sine duce la epuizare, drept care empaticii au nevoie să se prețuiască mai mult și să dedice mai mult timp satisfacerii propriilor necesități. Odată realizat acest echilibru, ei pot duce o viață plină de satisfacții, care îmbină optim generozitatea față de semenii greu încercați cu grija față de sine.
Presărată cu întâmplări revelatoare din viața altor empatici, cu exerciții, meditații și mantre de autoafirmare, Puterea sensibilității te încurajează să-ți accepți natura empatică și să-ți folosești darurile pentru a-i ajuta pe ceilalți, având grijă totodată de propria ta fericire.
Coroana de oase aurite, Jennifer L. Armentrout
Poppy nu a visat niciodată că avea să găsească dragostea pe care o împărtășește acum cu Prințul Casteel. Își dorește să își savureze fericirea alături de el, dar mai întâi trebuie să îl elibereze pe fratele lui și să îl găsească pe al ei, o misiune periculoasă, ale cărei urmări sunt greu de anticipat. Fiindcă Poppy este Aleasa, Cea Binecuvântată. Adevărata conducătoare a Atlantiei. Prin vene îi curge sângele Regelui Zeilor, iar coroana și regatul sunt ale ei de drept.
Poppy nu și-a dorit decât să fie stăpâna propriei vieți, nu și a altora, dar acum trebuie să aleagă între a renunța la dreptul ei din naștere și a accepta coroana de oase aurite, devenind Regina din Carne și Foc. Însă, pe măsură ce păcatele întunecate și secretele îmbibate în sânge ies la iveală, deasupra tuturor se ridică o forță de mult uitată ce reprezintă un pericol de netăgăduit. Și nu se va opri din a face tot posibilul ca râvnita coroană să nu ajungă pe capul lui Poppy.
O carte pe zi: „Coroana de oase aurite” de Jennifer L. Armentrout
Dar cel mai mare pericol pentru ei doi și pentru Atlantia este reprezentat de Regina din Sânge și Cenușă, care are propriile planuri și care a așteptat secole întregi pentru a și le duce la îndeplinire. Poppy și Casteel trebuie să facă imposibilul ‒ să meargă în Ținuturile Zeilor și să-l trezească pe însuși Regele Zeilor. Și, pe măsură ce secrete șocante și trădări dureroase ies la lumină, iar dușmanii apar și amenință tot ce contează cu adevărat pentru Poppy și Casteel, cei doi vor descoperi cât de departe sunt dispuși să meargă pentru poporul lor ‒ și unul pentru altul.
Necunoscuta din Paris, Santa Montefiore
Lumea lui Antoinette s-a prăbușit: soțul ei, pe care l-a iubit vreme de zeci de ani, a murit într-un tragic accident. El i-a fost întotdeauna un reazem de neclintit, bărbatul care a sprijinit-o și a iubit-o necondiționat, bărbatul pe care l-a cunoscut mai bine decât se cunoștea pe ea însăși. Or, cel puțin, așa a crezut ea…
Fiindcă, atunci când ajunge la vechea biserică de piatră a parohiei, în care urmează să se desfășoare funeraliile lui George, ea vede o femeie care îi e total necunoscută. Și, în chip fulgerător, ziua despre care Antoinette a crezut că avea să închidă o poartă peste trecut devine ziua în care tot ceea ce a cunoscut ea în viața de femeie măritată e dat peste cap într-un mod ireversibil.
Și Phaedra l-a iubit pe George, așa că n-a putut să lipsească de la înmormântarea lui. Ea l-a cunoscut recent și pentru puțină vreme, dar legătura dintre ei a fost mai strânsă decât oricare alta pe care a avut-o Phaedra vreodată. În timp ce stă în biserică, lângă soția lui George, ea știe că dezvăluirea pe care urmează s-o facă va schimba pentru totdeauna viețile tuturor.
Uneori e nevoie să se întâmple o tragedie pentru ca adevărul să iasă la lumină. Dar ce se întâmplă atunci când adevărul e mai greu de îndurat decât tragedia în sine?
Întâlnire cu moartea, Agatha Christie
Pe fundalul mărețelor stânci roșii de la Petra, asemenea unui Buddha dizgrațios, stă trupul lipsit de viață al doamnei Boynton. Hercule Poirot nu se întreabă cine a comis crima, ci oare cine NU ar fi avut motive să dorească moartea bătrânei, căci, într-adevăr, doamna Boynton este cea mai detestabilă ființă pe care detectivul a întâlnit-o vreodată. Având la dispoziție numai 24 de ore ca să rezolve misterul, Poirot își amintește de o remarcă pe care o surprinsese întâmplător într-un hotel din Ierusalim: „Înțelegi, nu-i așa, că trebuie să moară?“
Bluebird, Sharon Cameron
În anul 1946, Eva lasă în urmă ruinele Berlinului în favoarea străzilor din New York, pășind dintr-un război traumatizant și mistuitor în altul, cu mult mai rece, în care puterea e mai importantă decât principiile, iar minciunile sunt mai răspândite decât adevărul. Eva deține cheia unui secret mortal: Proiectul Bluebird, un experiment teribil din lagărelele de concentrare, capabil să răstoarne balanța puterii în lume. Atât americanii, cât și sovieticii vor să pună mâna pe Bluebird, dar nimeni n-ar trebui să aibă acces vreodată la așa ceva. Dar Eva n-a venit în America pentru secrete sau putere. N-a venit nici măcar pentru a-și construi o nouă viață. Singurul motiv pentru care se află aici este să facă dreptate.
O carte pe zi: „Bluebird” de Sharon Cameron
Sharon Cameron, apreciata autoare a bestsellerului Lumina din întuneric, țese o poveste tensionată și emoționantă, un thriller plin de acțiune și romantism și un tablou deopotrivă înfricoșător și impresionant al nedreptăților terifiante și al secretelor mortale care ies la suprafață în perioada imediat următoare celui de-Al Doilea Război Mondial.
Vieți furate, Jean Hanff Korelitz
Jacob Finch Bonner a fost cândva un tânăr romancier promițător, cu o primă carte respectabilă. Astăzi, predă un curs obscur de scriere creativă și nu a mai scris și publicat nimic acceptabil de ani întregi. Într-o zi, Evan Parker, cel mai arogant dintre studenții lui, declară că nu are nevoie de ajutor pentru viitorul său roman întrucât are o poveste atât de bună încât, oricât de slab ar fi scrisă, succesul este absolut garantat. Jake este convins că are de-a face cu un simplu diletant narcisist. Apoi Parker îi destăinuie povestea…
O carte pe zi: „Vieți furate” de Jean Korelitz
Dar când află că fostul său student a murit, din câte se pare fără a-și fi terminat cartea, Jake procedează la fel cum ar face-o oricare alt scriitor care se respectă, pus în fața unei astfel de povești – o poveste care trebuie spusă cu orice preț.
În numai câțiva ani, Jake este un scriitor de succes – bogat, faimos și citit în întreaga lume. Ajuns însă la apogeul noii lui vieți glorioase, primește un e-mail, în care scrie doar atât: Ești un hoț. Este doar primul pas dintr-o campanie anonimă terifiantă îndreptată împotriva lui…
Cântec sub clar de lună, Nina George
Marianne este blocată într-o căsnicie nefericită, lipsită de iubire. După patruzeci și unu de ani, a ajuns la limită și, într-o seară la Paris, decide să treacă la acțiune. În urma unui moment dramatic pe malul Senei, Marianne își lasă viața în urmă și pornește spre coasta Bretaniei, cunoscută drept „capătul lumii“.
Aici întâlnește o pleiadă de localnici plini de culoare și de neuitat, care o surprind prin primirea lor caldă și prin ușurința naturală pe care par să o aibă cu toții, bucurându-se de micile momente ale vieții. Și, pe măsură ce părți din ea însăși pe care le uitase de mult timp se întorc în această lume nouă, Marianne învață că nu este niciodată prea târziu să înceapă căutarea a ceea ce ar fi trebuit să fie viața de la bun început.
Citește un fragment în avanpremieră din „Cântec sub clar de lună“ de Nina George
Cu tot farmecul plin de vitalitate care a făcut din Mica librărie de pe Sena un bestseller îndrăgit, Cântec sub clar de lună este o poveste despre a doua șansă și o apreciere încântătoare a bucuriilor vieții în Franța.
Ultimul cuvânt. Retrăind fenomenul Pitești, Alin Mureșan
Mărturiile din acest volum sunt un element indispensabil în încercarea (poate fără sorți de izbândă) de a înțelege cu adevărat ce s-a întâmplat în penitenciarul Pitești între 1949 și 1951. Ne lipsește de prea multe ori exercițiul de a-l asculta pe cel de lângă noi, mai ales atunci când nu îi împărtășim opiniile. Dar dialogul este esențial pentru a ne reconcilia cu trecutul, atât cel individual, cât și al societății noastre, încă profund influențată de traumele comunismului. Cartea reunește 17 dialoguri tulburătoare despre destine personale și colective în fenomenul Pitești, văzut din perspectiva celui care își expune trauma. Întrucât niciunul dintre cei intervievați nu se mai găsește azi printre noi, ele sunt, totodată, ultimele cuvinte ale acestor nefericite personaje ale istoriei.
„Toate aceste personaje au fost oameni în carne și oase, cu idei și sentimente, cu merite și greșeli, cu înălțări și prăbușiri. În fond, sunt oameni ca noi (uneori mai buni decât noi), aruncați într-un context istoric îngrozitor și obligați la decizii la fel de îngrozitoare: să îi fac rău celuilalt sau să mă sacrific eu? Să fie torturat colegul meu sau să îndur eu totul? Cine să moară: eu sau altul? Repersonalizarea și reumanizarea martorilor au fost motivele care m-au determinat să aleg această structură atipică a cărții, de discuții (re)povestite și împănate cu amintirile mele la fel de subiective.“ (Alin Mureșan)
O privire spre Asia. Amintirile unui ambasador, Viorel Isticioaia-Budura
„Ambasadorul Viorel Isticioaia-Budura se răsfață și ne răsfață cu un șir de crochiuri din viața de diplomat petrecută în mare măsură în Asia. Ar putea să fie o carte de amintiri, dar nu este sau nu este una în forma consacrată. Excelența Sa oferă cititorului câteva schițe literare, cu dialoguri abundente și inspirate, care au drept pretext experiența de ambasador, lumea diplomatică, desele călătorii în China, Japonia, Coreea de Sud. Întâmplările acestea nu tulbură deloc ordinea mondială, nici nu dezvăluie secrete de stat sau internaționale ieșite din comun, ci sunt frânturi de viață autentică transpuse cu talent literar. Domnul ambasador a găsit registrul cel mai potrivit al echilibrului, cum se întâmplă într-un haiku japonez sau într-o caligrafie chineză, ca să ne poată conduce prin muzica unui vals românesc de demult, prin trei vaze sparte lângă un șemineu vechi, prin câteva ținute discrete ori ușor ostentative ale unor personaje, prin gustul unei cafele dintr-o zi ploioasă, prin izul aromat de pipă a unui diplomat și alte multe detalii – conform tehnicii amănuntului semnificativ – în universul unor realități exotice, care au simțul dreptei cumpăniri între tradiție și modernitate. Stilul acesta nelaudativ și neostentativ, ca o pală abia simțită de amurg la Seul sau la Kyoto, deschide inimile spre dorința de cunoaștere a tainelor unor civilizații așa de diferite de cadrele noastre europene. Diplomatul Viorel Isticioaia-Budura devine în această carte prozatorul sensibil și rafinat, capabil să ne explice, în mod total necanonic, ce înseamnă farmecul unei lumi.“ (IOAN-AUREL POP, președinte al Academiei Române)
