A.J.R. Waterston
Cărți de istorie pe care trebuie să ți le cumperi de Black Friday 2021 pe Litera.ro
Doar câteva zile ne mai despart de Black Friday 2021! Începând cu 12 noiembrie 2021, pe Litera.ro te așteaptă cele mai mari reduceri la carte din an! Te poți pregăti din timp pentru Vinerea Neagră adăugând în wishlist toate titlurile tale preferate. Acest lucru te va ajuta să plasezi mai repede o comandă pe Litera.ro și să îți cumperi cărțile favorite la cel mai mic preț. Pentru a veni în ajutorul tău, ți-am pregătit o listă cu cărți de istorie esențiale!
Citește și: Când este Black Friday 2021 pe Litera.ro? Nu rata cele mai mari reduceri la cărți din an!
Descoperă cele cărțile de istorie ale momentului pe care trebuie să le ai în bibliotecă!
Intelectualii lui Ceaușescu și Academia de Științe Sociale și Politice (1970-1989), Cosmin Popa
Transformarea în sistem a mariajului dintre politică și știință are în România un an de naștere: 1970. Este anul formării la inițiativa lui Ceaușescu a Academiei de Științe Sociale și Politice. În absența unei viziuni complexe de funcționare a noului tip de stat imaginat de Ceaușescu, dar și ca urmare a concentrării totale a puterii în mâinile acestuia, coridoarele puterii erau scena unor lupte acerbe între diversele aripi ale nomenclaturii.
Citește și: Bedros Horasangian: „Totul despre Lenuța lui Briceag și Nea Nicu Ceașcă”
Știința de partid nu a făcut excepție. Policentrismul academic – existența mai multor instituții cu atribuții asemănătoare, unele create de Ceaușescu (ASSP, Institutul de Studii Social-Politice al CC al PCR, Academia Ștefan Gheorghiu) –, fenomen tipic unui stat care funcționa în baza „indicațiilor“ liderului, nu ascundea o deosebire fundamentală de vederi între actorii săi. Simbioza dintre activistul de partid și omul de știință reușise. În numai câțiva ani de la începutul reformelor ceaușiste, nomenclatura de partid s-a umplut de academicieni și de profesori universitari cu specializări incerte și competențe neverificate în afara forurilor de partid.
Gânduri despre secolul XX, Tony Judt
Unul dintre cei mai străluciți istorici ai epocii noastre, Tony Judt dă viață secolului trecut în această istorie fără precedent și originală. Structurată ca o serie de conversații intime între Judt și prietenul și colegul său istoric Timothy Snyder, Gânduri despre secolul XX prezintă triumfurile și eșecurile celor mai proeminenți intelectuali ai secolului XX și ale ideilor lor, îndrumând cititorii prin dezbateri care ne-au definit lumea.
Citește un fragment din „Gânduri despre secolul XX” de Tony Judt
Abordând problema cu o claritate și o perspectivă fără precedent, Gânduri despre secolul XX este un tur de forță: o analiză magistrală a vieții gândirii și a gândirii care ne conduce viața.
Capital și ideologie, Thomas Piketty
Toate societăţile umane trebuie să-și justifice inegalităţile: trebuie să le găsească motivaţiile, fără de care ansamblul edificiului politic și social ameninţă să se prăbușească. În acest sens, ideologiile trecutului, dacă le studiem îndeaproape, nu sunt mai nebunești decât cele din prezent. Doar prin demonstrarea multitudinii de traiectorii și de bifurcaţii posibile putem să ne punem întrebări despre fundamentele propriilor noastre instituţii și să luăm în considerare transformarea lor.
Citește un fragment în avanpremieră din „Capital și ideologie” de Thomas Piketty
Plecând de la date comparative de o amploare și de o profunzime inedite, această carte retrasează într-o perspectivă deopotrivă economică, socială, intelectuală și politică istoria și devenirea regimurilor inegalitare, de la vechile societăţi trifuncţionale și sclavagiste până la societăţile postcoloniale și hipercapitaliste moderne, trecând prin societăţile proprietariste, coloniale, comuniste și social-democrate. În ciuda abordării hiperinegalitare care s-a impus începând din anii 1980–1990, Capital și ideologie caută să demonstreze că lupta pentru egalitate și pentru educaţie, nu sacralizarea proprietăţii, este cea care a permis dezvoltarea economică și progresul uman.
Trăgând învăţăminte din lecţiile istoriei globale, ne putem detașa de fatalismul care a hrănit derivele identitare actuale și ne putem imagina un socialism participativ în acest secol XXI: un nou orizont egalitar de cuprindere universală, o nouă ideologie a egalităţii, a proprietăţii sociale, a educaţiei și a împărtășirii cunoașterii și a puterilor.
Nebunie și glorie. America, Rusia și Războiul Politic 1945-2020, Tim Weiner
Prin relatări pline de culoare și informații palpitante de culise, Weiner dezvăluie rădăcinile războiului politic – conflictul pe care America și Rusia l-au întreținut prin spionaj, sabotaj, diplomație și dezinformare – din 1945 până în 2020. America a câștigat Războiul Rece, dar Rusia câștigă azi. Vladimir Putin a ajutat la alegerea candidatului dorit de el la Casa Albă, cu o campanie sub acoperire care continuă și în acest moment. Rusia lui Putin a revigorat operațiunile de spionaj din epoca sovietică, obținând informații chiar mai importante și influență asupra poporului și guvernului american. Și, cu toate acestea, SUA nu au opus decât o rezistență redusă. Acest lucru a pus democrația americană în pericol.
Weiner ne duce în spatele ușilor închise, aruncând lumină asupra operațiunilor de spionaj rusești și americane și asupra consecințelor acestora. Pentru a ajunge în mijlocul problemelor și pentru a găsi soluții potențiale, el examinează operațiunile CIA de durată din secolul XX, mașinațiunile politice globale puse la cale de KGB pe tot mapamondul, eroziunea războiului politic american după Războiul Rece și cum Rusia secolului XXI a ținut aprinsă flacăra Războiului Rece. Nebunie și glorie este un apel de urgență către lideri și cetățeni să înțeleagă natura războiului politic și să-i schimbe cursul înainte de a fi prea târziu.
O istorie politică a lumii. Trei mii de ani de război și pace, Jonathan Holslag
În 3000 de ani de istorie, China a petrecut cel puțin 11 secole în război. Imperiul Roman a fost în conflict în cel puțin 50 la sută din existența sa. Din 1776, Statele Unite au petrecut peste 100 de ani în lupte. Visul de pace a fost universal în istoria umanității. Prin urmare, de ce am fost atât de rar în stare să îl atingem?
Citește și: O carte pe zi: „O istorie politică a lumii. Trei mii de ani de război și pace” de Jonathan Holslag
În cartea O istorie politică a lumii, Jonathan Holslag a recompus o adevărată istorie a omenirii, din Epoca Fierului în prezent, care investighează cauzele conflictelor între imperii, națiuni și popoare și tentativele de diplomație și cosmopolitism. O privire exhaustivă asupra a trei milenii de istorie, cartea aruncă lumină asupra forțelor care modelează politica mondială din Egiptul antic în China dinastiei Han, de la Pax Romana la apariția islamului, de la Pacea din Westphalia la crearea Națiunilor Unite. Această abordare cu adevărat globală îi permite lui Holslag să caute modele în diferite epoci și regiuni și să exploreze probleme mai complexe despre război, diplomație și putere. Comerțul a adus cu sine pacea? Care sunt limitele diplomației? Cum afectează schimbările climatice stabilitatea? Războiul este un păcat universal al puterii?
Într-un moment în care amenințarea războiului nuclear reapare, este o istorie de care avem nevoie, utilă studenților la politică internațională, dar și oricui are nevoie de un cadru pentru a înțelege evenimentele actuale.
În grădina fiarelor, Erik Larson
Momentul este plasat în 1933, locul – Berlin, când William E. Dodd devine primul ambasador al SUA în Germania nazistă a lui Hitler, într-un an care s-a dovedit a fi un moment de cotitură în istorie.
Profesor în Chicago, Dodd își aduce cu el și soția, fiul și fiica, Martha. La început, Martha este fascinată de petreceri și de fast, de tinerii chipeși din cel de-al Treilea Reich, cu entuziasmul lor contagios pentru readucerea Germaniei într-o poziție de importanță mondială. Îndrăgostită de „Noua Germanie“, ea are aventuri una după alta, inclusiv cu primul șef al Gestapoului, Rudolf Diels.
Citește și: O carte pe zi: „În grădina fiarelor” de Erik Larson
Dar, pe măsură ce apar dovezile persecuției evreilor, confirmate cu înfrigurare de martori, tatăl ei telegrafiază îngrijorările către un Departament de Stat în mare măsură indiferent. Dodd urmărește alarmat în timp ce evreii sunt atacați, presa este cenzurată și încep să circule proiecte de legi înspăimântătoare. Pe măsură ce primul an curge și umbrele se adâncesc, familia Dodd experimentează zile pline de entuziasm, intrigă, romantism – și, în cele din urmă, groază, când un spasm sfâșietor de violențe și crime dezvăluie adevăratul caracter al lui Hitler și ambiția sa nemiloasă.
Scăldată în atmosfera tensionată a perioadei și oferind portrete de neuitat ale bizarului Göring și ale fermecătorului – deși sinistrului – Goebbels, În grădina fiarelor oferă o perspectivă uimitoare, de martor ocular al evenimentelor ce se desfășoară în timp real, dezvăluind o eră cu nuanțe și o complexitate surprinzătoare. Rezultatul este o lucrare extraordinară, ușor de citit, care spune multe despre motivul pentru care lumea nu a recunoscut amenințarea gravă reprezentată de Hitler până când Berlinul și Europa nu au fost înecate în sânge și în teroare.
Postcapitalismul. Un ghid pentru viitorul nostru, Paul Mason
De-a lungul ultimelor două secole, capitalismul a suferit schimbări permanente, în urma cărora s-a reorganizat și a devenit întotdeauna mai puternic. Analizând această istorie zbuciumată, Paul Mason susține că suntem la un pas de o schimbare uriașă și atât de profundă încât, de data aceasta, însuși capitalismul, sistemul extrem de complex pe baza căruia funcționează societăți întregi, va evolua în ceva cu totul nou.
În centrul acestor schimbări se află tehnologia informației, o revoluție care, așa cum afirmă autorul, are potențialul de a remodela fundamental noțiunile familiare de „muncă“, „producție“ și „valoare“, dar și de a distruge o economie bazată pe piețe și proprietate privată.
De fapt, potrivit lui Paul Masson, acest lucru se întâmplă deja. Reunind în acest volum reflecții inspirate de autori precum Thomas Piketty, David Graeber, Jeremy Rifkin și Antonio Negri, el ne arată cum putem construi o societate mai echitabilă și durabilă din rămășițele neoliberalismului.
Elena Ceauseșcu sau Anatomia unei dictaturi de familie, Cosmin Popa
Ceea ce a debutat ca o „poveste de succes“ a destalinizării a continuat printr-un șir nesfârșit de diversiuni al căror singur adevăr a fost luarea în stăpânire a țării și a oamenilor ei de către familia Ceaușescu. Propulsarea Elenei Ceaușescu la vârful partidului și al statului, deși aparent a fost inspirată din mișcarea generală de emancipare politică a femeilor, a fost și ea o altă diversiune, care a adăugat tragicului comunism românesc o notă suplimentară de absurd. Spre deosebire de celelalte diversiuni, cum era cea a rusofobiei sau cea a independenței, pe care Ceaușescu le putea întrebuința după bunul-plac în funcție de moment, diversiunea Elena Ceaușescu s-a dovedit a fi cea mai solidă, punându-și cu adevărat amprenta asupra regimului, ba chiar asupra perioadei care i-a urmat. Contrar mantrelor propagandei oficiale, Elena Ceaușescu a fost o autentică adversară a femeilor. Nici una dintre inițiativele sale nu a urmărit îmbunătățirea reală a situației femeilor.
Citește și: O carte pe zi: „Elena Ceaușescu sau Anatomia unei dictaturi” de Cosmin Popa
Prezența Elenei Ceaușescu la vârful țării, considerată de propagandă simbol al emancipării femeii în România socialistă, nu a atenuat, ba chiar a acutizat, perspectiva birocratică și atitudinea represivă a regimului față de maternitate și natalitate. Documentele oficiale nu au păstrat nici o urmă a unei intervenții sau propuneri făcute de Elena Ceaușescu în care să fi cerut îmbunătățirea situației femeii-muncitoare, femeii-intelectual, nici măcar a femeii-mamă. Dimpotrivă, ea a cerut întotdeauna economii la sânge, făcându-se că nu observă evoluțiile îngrijorătoare din domeniul sănătății publice. Elena Ceaușescu nu a fost simbolul emancipării economice sau politice a femeii din România, fie ea și comunistă, ci doar dovada supremă a deciziei conștiente a lui Nicolae Ceaușescu de a transforma țara într-o dictatură stalinistă bazată pe ideea de clan.
Neveste de naziști. Femeile din elita Germaniei lui Hitler, James Wyllie
Goering, Goebbels, Himmler, Heydrich, Bormann, Hess – nume sinonime cu puterea și influența în cel de-al Treilea Reich. Poate mai puțin cunoscute sunt Carin, Emmy, Magda, Margaret, Lina, Gerda și Ilse…
Acestea sunt femeile din spatele bărbaților de tristă amintire – individualități complexe cu personalități distincte, care au fost captivate de Hitler și ale căror vieți de zi cu zi erau guvernate de ideologia nazistă. Pe tot parcursul ascensiunii și al căderii nazismului, aceste femei au iubit și au pierdut, au crescut copii și s-au certat cu soții lor și unele cu altele, în tot acest timp luptându-se pentru o poziție cât mai apropiată de Führer însuși. Și, cu toate acestea, au fost tratate ca niște personaje secundare, semnificația lor a fost ignorată, de parcă nu ar fi știut nimic despre actele criminale ale soților lor, în ciuda dovezilor care erau peste tot în jur: opere de artă furate care le împodobeau pereții, sclavii care munceau în casa lor și produsele cultivate în lagărele de concentrare care le ajungeau pe masă.
Citește și: O carte pe zi: „Neveste de naziști. Femeile din elita Germaniei lui Hitler” de James Wyllie
Neveste de naziști le studiază în detaliu pe aceste femei pentru prima dată, împletind cu talent poveștile lor cu anii de lupte, putere, declin și distrugere până spre apusul postbelic caracterizat de negare și autoamăgire.
Avangarda Califatului. O istorie intelectuală a jihadismului, Ovidiu Raețchi
Jihadismul constituie continua degradare a islamismului politic. În mai puţin de un secol (1928–2014, adică de la fondarea Frăţiei Musulmane până la proclamarea Califatului ISIS), jihadiştii vor regresa de la formarea omului nou al islamului, prin predică și educație, la genocid, decapitări live şi sute de gropi comune.
Această descompunere ideologică se va produce pe fondul
unor „mutaţii genetice“ în cadrul doctrinei islamiste, iar mediul propice acestor alterări mutagene va fi închisoarea. Sayyid Qutb, Ayman al -Zawahiri,
Abu Musab al -Zarqawi sau Abu Bakr al -Baghdadi îşi vor formula şi clarifica teoriile jihadiste din ce în ce mai brutale în celulele egiptene, iordaniene sau
în lagărul american de la Camp Bucca.
Totuşi, explicaţia conform căreia jihadismul reprezintă un răspuns proporţional în faţa detenției și torturii nu este unul valid.
Osama bin Laden, de pildă, cel mai faimos dintre jihadişti, nu a fost închis şi nu a fost victima „agresiunii Vestului“. Dimpotrivă, el a beneficiat de sprijinul Occidentului în războiul contra URSS. Osama a ales să-şi dedice viaţa jihadului dintr-o poziţie privilegiată de „prinţ“ care făcea parte dintr-o familie de miliardari cu afaceri în Statele Unite şi Europa.
Pe de altă parte, o conexiune semnificativă între momentele de apogeu ale jihadismului şi relaţia tensionată a islamului cu Vestul este evidentă.
Succesul lui Hassan al-Banna a apărut pe fondul nemulţumirii din Egipt şi Palestina în raport cu administraţia britanică. Apropierea lui Sadat de America a relansat jihadismul egiptean, iar invazia sovietică din Afghanistan a generat marea sinteză jihadistă din anii 1990.
O a doua sinteză jihadistă a apărut în anii 2000, după ce SUA au atacat Irakul. Dacă invazia URSS a creat premisele pentru apariţia al Qaeda, cea americană a oferit pretextul pentru coagularea ISIS. Iar acest lucru se întâmplă pentru că, într-un teritoriu musulman măcinat de război, tabăra jihadistă are întotdeauna câştig de cauză pe termen mediu, după ce forţele moderate se epuizează în luptă.
Frica. Trump la Casa Albă, Bob Woodward
Este greu de imaginat un portret mai îngrijorător al unui președinte caracterizat drept paranoic, agresiv și otrăvit de putere. Cu toate acestea, Bob Woodward reușește în Frica să surprindă întreg spectrul elementelor care alcătuiesc profilul președinției lui Donald Trump, dezvăluind secvente și detalii neștiute despre nenumărate situații de criză cu care Casa Albă s-a confruntat din pricina unui președinte impulsiv, nestatornic și profund incapabil să se ridice la nivelul cerințelor funcției sale. Au existat și alte relatări pe marginea acestei teme, dar niciuna la fel de revelatoare sau de convingătoare ca aceasta.
Frica desenează tabloul complet al Casei Albe sub conducerea lui Donald Trump, bazându-se pe interviuri cu unii dintre cei mai apropiați sfătuitori ai președintelui, pe amintiri ale martorilor oculari, adesea completate cu date și transcrieri de conversații.
Homo Sapiens. O istorie plină de speranță, Rutger Bregman
Există o convingere care unește stânga și dreapta, psihologii și filosofii, scriitorii și istoricii. Se află în spatele titlurilor de știri și a legilor care ne conduc viața. De la Machiavelli la Hobbes, de la Freud la Dawkins, rădăcinile acestei convingeri sunt adânc îngropate în gândirea occidentală. Oamenii, am fost cu toții învățați, sunt prin natura lor egoiști și conduși de propriul interes.
Citește și: Bedros Horasangian: „Homo Sapiens” sau ce trebuie să facem ca să nu ne suim pe pereți
Homo Sapiens aduce un nou argument: că este realist, dar și revoluționar, să presupunem că oamenii sunt buni. Instinctul de a coopera mai degrabă decât de a concura, de a avea încredere mai degrabă decât de a nu se încrede, are o bază evoluționistă, care merge înapoi până la Homo sapiens. Dacă gândim cel mai rău despre alții, scoatem la lumină ce e mai rău și în politica și economia noastră.
În această carte pe cale de a deveni extrem de importantă, autorul de bestselleruri internaționale Rutger Bregman folosește unele dintre cele mai cunoscute studii și evenimente din lume și le repune în context, oferind o nouă perspectivă asupra ultimilor 200 000 de ani de istorie a omenirii. De la adevăratul Împărat al muștelor la Blitz, de la o fermă de vulpi siberiene la o faimoasă crimă din New York, de la mașina de administrat șocuri a lui Stanley Milgram de la Yale la experimentul din închisoare al celor de la Stanford, Bregman ne arată modul în care încrederea în bunătatea și altruismul umane poate constitui un nou fel de a gândi – și de a acționa, ca bază pentru a ajunge la adevărata schimbare în societatea noastră.
Pregătește-te de Black Friday pe Litera.ro!
În perioada 12 – 14 noiembrie 2021, cel mai mare târg de carte online te așteaptă de Black Friday pe Litera.ro, unde beneficiezi de cele mai mari reduceri din an. Ai promoții de nerefuzat la peste 3.500 de cărți în format fizic și peste 3.000 de titluri în format digital (ebooks), titluri vedetă și bestselleruri cu prețuri de chilipir, pachete cu cărți cadou la fiecare comandă, transport rapid și gratuit prin curier.
Citește și: Cum mă pregătesc pentru Black Friday 2021 pe Litera.ro
De Black Friday 2021 pe Litera.ro găsești cărți la prețuri de producător. Cele mai bune oferte din piața de carte ajung la tine rapid, cu livrare în 24-48 ore. Experiența Editurii Litera, cu peste 30 de ani în industrie, îi garantează calitatea produselor achiziționate pe Litera.ro!
Pentru a fi la curent cu toate noutățile, reducerile și produsele vedetă, abonează-te la newsletterul Litera și bucură-te de cele mai bune promoții, disponibile exclusiv la cel mai așteptat eveniment de cumpărături al anului!
Cum a apărut Black Friday?
Conceptul de Black Friday sau Vinerea Neagră a apărut pentru prima dată în Statele Unite ale Americii. În prezent, reprezintă ziua cu cele mai mari reduceri din an, fiind cel mai așteptat eveniment de shopping.
Inițial, termenul de Black Friday provine din 1961, când poliția din orașul Philadelphia a folosit această noțiune pentru a descrie traficul intens din vinerea ce a precedat Ziua Recunoștinței, sărbătorită anual în joi a lunii noiembrie. De Ziua Recunoștinței, familiile se reunesc pentru a celebra împreună în jurul unei mese festive, fapt ce provoacă busculade în trafic în zilele ce o urmează, când toți americanii se întorc la casele lor.
La începutul secolului XXI, însă, marii retaileri americani au încercat introducerea acestui concept și în afara Statelor Unite, luând astfel naștere cel mai mare eveniment de reduceri din an. Pentru Statele Unite, Black Friday este cea mai aglomerată zi de cel puțin trei decenii. Cu toate acestea, în România conceptul de Black Friday este prezent din 2011, iar în ultimul deceniu tot mai mulți comercianți au importat acest concept.
